Search results

Search results

  • CSV Spreadsheet
(6,561 - 6,580 of 7,498)

Pages

Page 279
Title
Page 279
Date
1969
Text
, v. Rheinwaldh. Valona (la) (Albania), v. Avlona. Vannes (Vanes) (Francia), 107, 114. Vajusa, v. Woiutza. Vegevene, v. Vigevano. Veglia (Vegia, Veia) (città ed isola nell’Adriatico), 490. Vendome (Francia), 203, 204, 214. Venezia, [la terra, Veniexia, Venecia, Venetiae), 6, 8, 9, 15, 17, 24, 37, 49, 50, 52, 53, 89, 95, 97, 113, 117, 122, 135, 140, 143, 146, 149, 150,151,152, 153, 155, 163, 165, 166, 178, 188
Page 274
Title
Page 274
Date
1969
Text
523 INDICE GEOGRAFICO 524 Damata, v. Damala. Damietta (Dannata) (Egitto), 158, 164, 188,342,371. Danimarca (Dalia), 171. Danubio, fiume, 220, 225, 419, 428. Dardanelli, o Stretto, 156. Datia, v. Danimarca. Dech, v. Elder. Delvino (Epiro), 407. Desenzano (Desanzan), 146. Dialbech, v. Diarbekr. Diarbekr (Diarbech, Jarbcch, Jartrec, od Amith) (Persia), 344, 345. Dscherba (Zerbi) (isola presso le coste della Tunisia), 272, 283, 433, 438, 469, 480. Dulcigno, 23, 373, 392. Durazzo (Albaniaj, 214. E Edolo (bresciano in Valcamonica), 32. Egina (1’) (Legena, Lexiua), isola, 280. Egitto (Egypto), 163, 429. Elder, o Dech o Erbech (castello in Siria), 342, 355. Eltham (Tarn) (Inghilterra), 116. E1 Zer, v. Algeri. Eno, 265. Erbech, v. Elder. Este (padovano), 14, 274, 426. Eufrate, fiume, 158, 188, 296, 342, 407. Euripo o Negroponte (città nell’isola di Eubea), 227, 229, 423, 457. Europa, 266, 374, 496. F Fagagnana, v. Favignana. Famagosta (nell’isola di Cipro), 53, 150, 158, 159, 189, 201, 202, 342, 343, 345, 371, 388, 389, 398, 424. » (arsenale di) 159. Farin e Alessandria, 406. Favignana (Fagagnana, Ficlagnana), (isola presso le coste della Sicilia), 283. Feltre, 212, 230, 242, 245, 358, 381, 382, 461, 502. Ferrara (Ferara), 20, 50, 107, 118, 147, 150, 164, 182, 193, 199, 233, 243, 274, 287, 295, 290, 292, 318, 340, 378, 386, 397, 419, 474, 482, 484, 502, 479, 491. Fiandra, o Borgogna, 46, 47, 48, 49, 52, 71, 86, 89, 115, 123, 134, 151, 152, 213, 214, 231, 237, 258, 268, 277, 306, 312, 315, 316, 365, 368, 372, 432, 436, 448, 450, 451, 481, 486, 495, 500. Filippopoli (Tracia), 109, 469. Firenze (Fiorenza), 7, 18, 19, 94, 108, 165, 194, 216, 219, 223, 245, 252, 254, 379, 397, 419, 420, 434, 455, 456, 459, 480, 509. Fiumicello, 422. Fondi, 434. Fonte Rabia, v. Fuenterabbia. Fossa nova (veronese), 57. Fossori (ferrarese), 397. Franciacorta (bresciano), 67. Francia (Franza, Gallia), 5, 7, 9, 10, 49, 50, 51, 52, 56, 59, 72, 86, 87, 88, 104, 106, 107, 111, 113, 119, 122, 123, 140, 142, 146, 147, 148, 150, 151, 154, 156, 166, 169, 170, 171, 172, 174, 175, 176, 177, 178, 181, 182, 183, 185, 186, 193, 195, 196, 199, 201, 203, 205, 208, 210, 211, 214, 220, 222, 223, 224, 230, 231, 233, 235, 236, 237, 238, 239, 241, 244, 245, 248, 250, 251, 252, 251, 257, 258, 259, 260, 262, 273, 275, 277, 278, 280, 281, 284, 286, 287, 288, 294, 295, 299, 302, 306, 312, 315, 318, 321,. 326, 328, 329, 330, 331, 335, 338, 339, 346, 347, 348, 352, 358, 360, 361, 363, 364, 365, 366, 368, 369, 371, 372, 377, 378, 387, 389, 391, 393, 395, 396, 397, 401, 403, 412, 415, 419, 420, 421, 426, 435, 437, 445, 446, 448, 449, 450, 460, 461, 468, 470, 471, 472, 474, 475, 477, 488, 479, 480, 482, 484, 488, 489, 500, 501, 504, 505, 506, 508. Francoforto (sul Meno), (Richfort), 93, 94, 138, 142, 257, 379. Frassine (padovano), 426. Friuli (la Patria, la Patria del Friuli, corruzione di Patrià), 59, 62, 74, 75, 81, 87, 91, 102, 105, 106, 114, 136, 150, 178, 185, 186, 192, 204, 208, 211, 214, 217, 219, 223, 235, 242, 252, 259, 278, 279, 286, 310, 320, 329, 378, 402, 421, 426, 449. Fuenterabbia (Fonte Rabbia) (Spagna), 224. G Gaeta (Gajeto), 313. Gallipoli (Turchia), 227. Gallizia (provincia di Spagna), 268. Gamalò, v. Gambali). Gambali) (milanese), 86, 107, 116, 124, 128,370, 371, 390. Garda (di) lago, 57, 61. Gariglian, 358, 369. Gemme, v. Yemen. Gedan, o Gedda, o Djeddah, o Dschidda (el Ziden), 163, 168. Gemona, 208, 310, 456, 485. Genova (Zenoa), 38, 51, 54, 58, 86, 134, 142, 175,176, 198, 199, 212, 236, 272, 288, 361, 433, 447, 459, 470, 508, 609. Germania {Alemagna), 7, 19,46,47, 51, 94, 106, 114, 123, 131, 134, 113, 149, 151, 166, 185, 186, 194, 198, 204, 213, 222, 230. 236, 220, 251, 262, 268, 284, 286, 287, 315, 316, 326, 365, 367, 372, 379, 380; 391, 419, 434, 448, 449, 450, 470, 471, 472, 473, 474, 479, 480, 434, 485, 489, 500, 502, 504, 305, 509, 510. Gerusalemme, 268, 270.
Page 374
Title
Page 374
Date
1969
Text
(bergamasco), ( Valchamonega), 50,537, 538, 541, 545, 548, 572, 573, 574 , 585,586, 602, 603, 609, 610, 632. Valenza città di Spagna, 66, 445, 550, 600, 601, 612, 679, 690, 691. » Valenza, provincia di Spagna, 66. Valladodid (Vagliadolid), 122, 127, 128, 129, 139, 161, 175, 176, 197, 224, 242, 249, 257, 306, 313, 314, 318, 321, 323, 326, 348, 362, 390. Val Lagarina (Lagotina), 676. Valona (la) (Albania
Page 368
Title
Page 368
Date
1969
Text
, v. Isola. 1 Jaffa od Joppe (Zafo) (Palestina), 71, 304, 419, 425. Jaitza (Jayza) (Bosnia), 249, 588. Janina od Jenina (Albania), 251, 330, 332. Jaza (la), v. Ajas. Jedda, v. Dschidda. Jeviza, v. Ibiza. K Kaffa o Teodosia (Caffa) (Crimea), 48. Karyato (Caristo), nell’isola Eubea, 184, 388. Kasopo (Casoppo) (Corfù), 330. Kastelloryzo (Castel Rouze, Castelrusco, Castel Ruzo) (isola presso le coste dell’Asia
Page 185
Title
Page 185
Date
1894
Text
(k. s.). S., p., st. A. A Scala........97 Abrami........69 Adrovci, H.-Gr., gr. di c., sk. k.....'.... 55 Akrapi, H.-Gr., gr. di c., sk. k.........127 Alaceve kuée, H.-Gr., gr. di c., sk. k......79 Alamovac, H.-Gr., gr. di c., sk. k........82 Albanesi, predgrad . . .268 Albania, H.-Gr., gr. di c. 157 Aleksici, H.-Gr., gr. di c., sk. k.........73 Alici, H.-Gr., gr. di c., sk. k.........125 Almissa, Stadt, città
Page 198
Title
Page 198
Date
1965
Text
Balcanicà, de la Adriatica spre interior : Dalmatia, Albania, Muntenegru, Hertegovina, Bosnia, Serbia, Bulgaria, Croatia fi Ungaria 7. 1 Ibidem. 2 Hurmuzaki-Iorga, Documente XV/1, p. 2—3 (nr. III). 3Silviu Dragomir, Documente noua..., p. 13 (nr. 3). 4 1 cintar = 50 kg aproximativ: R. Manolescu, Schimbul de mârfuri dintre Tara Româneascâ fi Brafov..., p. 128, nota 4. în sec. XVII — XIX, 1 cintar = 55,968
Page 319
Title
Page 319
Date
1967
Text
scrierii chirilice de acest caracter în Balcani, mai précis : la Raguza în Bosnia, Albania, Ungaria, Bulgaria çi la curtea otomanâ. Problema scrisului chirilic la noi este atinsâ de autor numai în legâturâ cu cel din Bulgaria, cînd vrea sä arate câ evolutia acestuia din urmä poate fi reconstituità eu succès numai pe baza cunoaçterii evolutiei scrisului chirilic din Çara noastrâ. Analizînd acest scris
Page 576
Title
Page 576
Date
1964
Text
cu si capata cu usurin^â nuanci Tinaia: equitatum ostentare coeperunt, si ab re frumentaria Romanos excludere possent (Cezar) ; castra movet si. . . posset (T. Liviu) ». In primele monumente de limba romìnà (autorul citeazà Codicele Voronefean) este evi-denta ìntrebuin$area lui sâ («e), atît cu sens condicional, cît çi cu sens final. Este de remarca t faptul cà construc|iile eu sà (se) final apar, în priinele texte, numai dupa verbele movendi: « E Pavelu vruindu se intre intru gloata. . . » çi desiderandi: « Fàrà se ceva dupa áltele cearefi dupâ leagiea bàseareciei se se dezleage », în timp ce dupà verbele auxiliare exprimà totodeauna o vointà: « Fârà de totu ràspunsului fiindu acestia, opu iaste voao fàrà voroave se fif.i çi nemica spre sàrire se nu faceti ». în aceste texte nu se întîlnesc încà construc^ii de tipul « pot sà scriu », * çtiu sà scriu », apárute ulterior. în cuprinsul articolului sàu, H. Barié se opreçte pe larg çi asupra pàrerii suslinute de Meyer-Lübke cà pierderea infinitivului din rominà a avut loc prin înlocuirea lui eu subjonctivul, aràtînd cà aceasta nu corespunde din punct de vedere istorie. Conjuncfia sä a càpàtat mai întîi sens final, în aceastà calitate ìnlocuind infinitivul prin introducerea propozi^iei subordo-nate finale, çi numai dupà aceea ea a devenit senni al subjonctivului. Al doilea artieoi al lui H. Barié referitor la limba romìnà este intitulât Albanische und albanisch-rumänische Wortstudien (p. 21—45), în care este discutatà pe larg etimologia a 34 de cuvinte albaneze si romìnesti, socotite ca fàcìnd parte din fondili cel mai vechi al celor douà limbi. Din limba romìnà sìnt discútate aici cuvintele balaur, bunget, flàmind, jupui, mare « gross », mazâre, sopirlâ, tare çi nrma, in timp ce etimologia unui alt cuvìnt romìnesc (carìmb) este analizatà in studiul Thrakisches (p. 13 — 20). Tot H. Ba rie semneazà çi studiul Ralkanologische Sprachstudien (p. 47 — 64), in care douà capitole (II çi III) sìnt, de asemenea, consacrate cercetàrii unor probleme ale limbii romîne. în capitolul al II-lea (p. 52 — 60) din acest artieoi se fac únele observa^ii interesante in legàturà cu dezvoltarea declinàrii in limba rominà, iar in cel de al III-lea (p. 60 — 62) in legàturà cu viitorul romìnesc çi vegliot. Articolul lui I. P o p o v i é, Valacho — Serbica. Vinfluence de la langue roumaine sur le serbocroate et sa géographie (p. 101—121) prezintà o sintezà, nu lipsità de contribu^ii originale, a rezultatelor ob^inute pìnà in prezent in cercetarea influenti limbii romìne asupra limbii sìrbo-croate. în cuprinsul articolului autorul discutà o serie de imprumuturi lexicale ca ba£ >rom. baci, burdelj < bordei, moia < moaçà, gard < gard, skortelka < scurteicà, kornem < a curma, kaS < cas, furka < furcà, fuZnem < a fugi, fato < fa§à, budza < buzà, brindza < brìnzà, galjata < gàleatà, korindati < a colinda, klindur < glindurà -f sci*, klin « cui », berikat < beregatà, bata < balta etc., un numàr de toponime ca, de pildà, Ursulica, Ùerbul, Barbatolo, KorbevbC, Magurica, Smederemo, Bukreti, Negrisori, Serbolovac, JSahorevo çi áltele, precurn çi un numàr de tràsàturi morfologice çi sintactice prezente mai ales la vorbitorii de limbà sìrbocroatà din Banat. Se ìn^elege cà nu despre tóate exemplele puse in discute de autor se poate afirma cu certitudine cà provin din limba romìnà, dar concluziile generale la care se ajunge in artieoi ràmìn in ìntregime vaiabile. Astfel, este justà observaba cà in cadrul ìmprumuturilor din limba romìnà trebuie deosebite douà straturi. Unul mai vechi, provenind din « stràromìnà » (latina vulgarà din partea orientalà a Peninsulei Balcanico) çi altul mai nou, din romìnà çi dialectele romîneçti sud-dunàrene. Foarte interesantà este partea din artieoi care stabileçte, pe baza analizei fonetice, diferen^a dintre cele douà straturi, ca çi cea referitoare la geografia fìecàrui ìmprumut in parte. Fàrà ìndoialà cà cercetarea ìn continuare a ìmprumuturilor romîneçti in sìrbocroatà — ìn prezent aceastà temà este din ce in ce mai rar abordatà— va pune in luminà noi aspecte ale rela^iilor lingvistice (si nu numai lingvistice) dintre cele douà popoare. Celelalte articole cuprinse in volum trateazà alte teme din domeniul balcanisticii. Iatà-le in ordine: Otto Haas, Lexikalische Ankläge an Slawisches in den Sprachresten Kleinasiens und Griechenlands (p. 65 — 99) jVojmir Vinja, Scr. lujpa, alb. lojb'è. Contributions adria-tiques a Videntification de Alopex des Anciens, (p. 123 — 128), Pavao Tekavôié, Les groupes consonantiques dans Vistroroman de dignano (p. 129 — 138) ; M i 1 e n k o S. F i 1 i -p o v i c, Zene kao narodni glavari kod nekih balkanskih naroda [Femeile in calitate de cäpetenii populare la únele popoare balcanice] (p. 139 — 157); Zagorka Jane, Islamski elementi u minijaturama karanskog jevandelja [Elementele islamice in miniaturile Evangheliei din Kara] (p. 159—170); Mate Z o r i c, Odjeci sa slavenskog Balkarin u knjiievnosti Treée Italije [Ecourile din Balcanul slav in literatura celei de a treia Italii] (p. 171 — 194) çi un numàr de patru articole mai màrunte. La capitolul « Recenzii çi dàri de seamà » profesorul Milenko S. Filipovic semneazà o recenzie asupra càr^ii lui Silviu Dragomir: Vlahii din Nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Bucureçti, 1959, in care se fac nurneroase observa^ü judiciase eu caracter critic. Volumul se ìncheie cu necrologul lui I. Popovié, semnat de I. Pudic. DORIN GÄMULESCU 569
Page 192
Title
Page 192
Date
1964
Text
o limbà slavà. Astfel ìn Serbia ràsàriteanà existà un hidronim Ljuberazda, alluent al rìului Vlasina (care la rìndul sàu e un afluent al Moravei)7. De asemenea Miklo-sich fi Trautmann semnaleazà, in Polonia fi Germania, nume de locuri ca Lube-rad¿ (cf. fi numele de familie Luberadzki), Luboraz, Loboratz (1310), Liibrassen8, avìnd la bazà acelafi nume de persoanà9. ìn Albania, pe cursul superior
Page 373
Title
Page 373
Date
1900
Text
), 400. Saseno (Saino), isola dell’Adriatico presso le coste dell’Albania, 401, 402, 403, 401, 563, 682. Sassonia (Saxonia), regione della Germania, 52. Satalia, v. Adalia. Sava, fiume, 591, 593, 633, 634. Savoia, provincia, 437, 500, Scadelara, v. Scardevera. Scafusa, v. Sciaffusa. Scardevera (Scadelara, Scadoara,Scardoara) (veronese), 120, 123, 132, 143. Seardona (Dalmazia), 274, 286, 309, 314, 320
Page 364
Title
Page 364
Date
1900
Text
) (Ciavena, Giavena) (piacentino), 271, 592. Chiburgo, v. Kichberg. Chiepara, valle (veneziano), 301. Chies, v. Chambre. Chimera (Zimera) (Albania), 408, 522. Chioggia (Chioza), 201, 281, 395, 408, 432, 573, 582, 654. Chirignago (veneziano), 646. Chiusa (comasco), 463. Chiusaforte (di Venzone) (Chiusa) (Friuli), 201, 578. Cicilia, v. Sicilia. Cilicia, provincia dell’Asia Minore, 422. Cinquechiese
Page 367
Title
Page 367
Date
1900
Text
), 132, 143. Grontardo (cremonese), 319. Groppello (Lomellina) (pavese), 38, 40. Guascogna, provincia della Francia, 352. Gueldres (Geldria), provincia dei Paesi Bassi, 52. Guiglias, v. Julich. Guise (Guisa) (Francia), 270. Guitzlingen, v. Kreuzlingen. Gumenitsa (Gomeniza) (Albania), 401. Gussola (Langosola) (cremonese), 272. Piarti di M. Saunto. — Tom. L V. H H&gglingen (Inangari), (Svizzera), 225
Page 366
Title
Page 366
Date
1900
Text
711 INDICE GEOGRAFICO 712 Douai (Doar, Armandoys) (Francia, Pas de Calais), 5, 265. Dozolo, v. Dosolo. Drava o Drau, fiume, 593, 634. Dulcadir (Asia Minore), 207, 208. Dulcigno (Dulzigno) (Albania), 23), 594, 625, 651. E Edirbayzan, v. Erzingian. Egeri. (Machri) (Svizzera), 227. Egitto (Bgypto), 44, 149, 208, 213, 642. Ellemagna, v. Germania. Elmina o S. Giorgio de la Mina [Mina) (Guinea), 148
Page 374
Title
Page 374
Date
1900
Text
(Spranco) (mantovano), 110. Stalimene, v. Lemno. Stilo de’ Mariani [Astri de’ Mariani) (cremonese), 318. Stiria o Steiermarch (Styria), provincia di Germania, 389. Stradella (pavese), 388. Stretto, v. Dardanelli. Strigonia, v. Gran. Strinsrisen, v. Riistenschwyl. Strivali o Stamphano, isola nell’Jonio, 11, 50. Strivina (Grevene) (Albania), 533. Styria, v. Stiria. Suez (Egitto), 422, 423, 618. Sumachi
Page 371
Title
Page 371
Date
1900
Text
. Palatinato, provincia della Germania, 567, 597, 608, Palechii (Grecia), 91. Paleocastro o Kastro (isola di Lemuo), 177. Palermo (Sicilia), 508, 631. Pantella, v. Apela. Parenzo (Istria), 284, 293. Parga (Praga) (Albania), 274, 275, 401, 643, 653, 681, 691. Parigi, 73, 120, 150, 151, 152, 177, SU, 266, 267, 270, 352, 366, 507, 558, 602. » Louvre (Lover), 366. Parma (Emilia), 260, 273, 599. Parmigiano
Page 377
Title
Page 377
Date
1900
Text
) (Albania), 11. W Wesen [Vesen, Vezei, devesen) (Svizzera), 170, 215, 225, 288, 333, 878. Wiener Neustadt (Neustoth, Citanova) (Austria), 339, 529. Wales (Galles) (Inghilterra), 453. Waltensohwyl (Valsuol) (Svizzera), 223. Westminster ( Vasmnestier) (Inghilterra), 506. Wight (Aich) (di) isola, presso le coste dell’Inghilterra, 6. Willisau (Valezana) (Svizzera), 116. Winterthur (Tuenler, Vintertor
Page 362
Title
Page 362
Date
1900
Text
703 Argos (Grecia), 78, 79, 83, 84, 85, 86. Argostoll (Cefalonia), 547. Argovia (paese dei Trincena), 225. Armathia (Armachia), isola dell’Arcipelago, 104, Armenia, 208, 422. Arqnà (padovano), 603. » (Polesine di Rovigo), 132, 143. Arta (Albania), 443, 511. Artois, provincia della Francia, 194. Arzipielago, v. Arcipelago. Asola (Aiuola) (bresciano), 188, 189, 215, 260, 280. Astigiano (Astesana
Page 368
Title
Page 368
Date
1900
Text
715 INDICE GEOGRAFICO 716 131, 132, 141, 148, 156, 174, 184, 187, 196, 198, 229, 238, 241, 260, 279, 285, 309, 310, 325, 334, 348, 356, 358, 369, 385, 399, 400, 449, 466, 467, 468, 469, 506, 507, 535, 536, 543, 556, 558, 559, 560, 567, 568, 572, 591, 594, 596, 599, 602, 612, 630, 632, 636, 637, 638, 639, 640, 642, 659, 661, 662, 684. J Jacintus, v. Zante Janina (Albania), 403, 411, 442, 443, 444
Page 302
Title
Page 302
Date
1897
Text
579 INDICE GEOGRAFICO 580 Austria (di) arciducato, 142. Avellino (Principato ulteriore), 170. Averara (Avrea) (bergamasco), 302. Aversa (Anversa) (Terra di Lavoro), 279, 303, 347, 350, 351. Avetrana ( Vetraria) (Terra d’Otranto), 368. Avio [Avi] (trentino), 104, 154. Avlona (Valona) (Albania), 97. Avrea, v. Averara. Axiago, v. Asiago. Axolo, Axola, v. Asolo, Asola. B Bacchiglione (Bachion
Page 553
Title
Page 553
Date
1928
Text
e portolani (1554), 243, 243 n. Agolanti, Bartolomeo, medico, 249 n. Agostino, prete, condannato al supplizio della cheba, 260, 260 n. ; —, da Siena, calligrafo, 221 n., 222. Agrippa, Marco, statua, 194 ; —, Cornelio, di Nettesheim, scrittore, 369. aiduchi, popoli, 458 n. Albani, conti, 75 n. Albania, perdita (1479), 3. Albano (d’), Francesco, bergamasco, uomo d’armi, 425 n. albarelli di maiolica, oggetti

Pages