(20,961 - 20,980 of 24,545)
Pages
-
-
Title
-
Page 447
-
Date
-
1969
-
Text
-
, 487, 646, 648, 825, 826, 828, 830. Damiata, 75, 266, 624, 639. Delfinato, 442. Dolcè (Verona), 341. Dolcigno, 306, 327, 579, 620. Domotico o Demotico (Turchia), 55. Doblaco, 303, 310. Draga (Istria), 367, 444. Dragetto (alto Trevigiano), 63. Draguchio, 28. Dubiaco, v. Doblaco. Durinburg (Dorimberg), 789. E Egitto, 570, 639. Elba (isola), 16, 354, 669. Elma, v. Elba. Enego, 361, 392, 397, 402, 422
-
-
Title
-
Page 453
-
Date
-
1969
-
Text
-
), 485. San Bernardo (monte), 228, 304. San Bernardo (monastero in Ferrara), 314, 315. San Biagio (Vicenza), 184. Sun Bonifacio, 8, 41, 53, 59, 121, 353, 282, 350, 397, 398, 402, 411, 415, 421, 482, 625, 632, 811. San Canciano (Istria), 110 127. San Clemente (Isola e monastero presso Venezia), 97. San Cesario (Modena), 6. San Domenico (monastero in Ferrara), 314, 325. San Felice (castello in Verona
-
-
Title
-
Page 468
-
Date
-
1970
-
Text
-
, v. Coruna. Cumignano sul Naviglio (Chumignan) (cremonese), 531. Cunico (Cunisco) (alessandrino), 604. Cuora o Cura, v. Coyra. Curta, v. Cavacorta. Curzola, isola nell’Adriatico, 69, 70, 818, 872. Cypri, v. Cipri. D Dalmazia (Dalmatia), 65, 70, 135, 704, 818, 832, 842, 864. Damasco (Siria), 22, 35, 298, 302, 303, 304, 305, 476, 479, 717. Damietta (Damiata) (Egitto), 254. Dardanelli (Stretto), 26, 83, 127
-
-
Title
-
Page 266
-
Date
-
1969
-
Text
-
. Lucca, 99, 144, 157. M Madrid, 60, 69, 119, 136, 176, 219, 223. Magnana (presso Roma) o Majana, cioè la Magliana, 209, 210, 218, 228. Malacca (isola), 396, 406, 407, 408, 409. Malatia, (in Turchia), 395. Malucco (Indie), 408, 409. Malvasia, 442. Mandria (padovano), 374. Mantova, 68, 99, 118, 176, 195, 210, 217, 228, 251, 254 , 266, 314, 370, 379, 450. Mar Rosso, 181, 406. Marania v. Maran. Marano
-
-
Title
-
Page 294
-
Date
-
1969
-
Text
-
), 154, 255. Mestre, 108, 114, 146. Miconi (Micone) (isola dell’arcipelago), 142, 414. Milanese v. Milano (di) stato. Milano, 5, 13, 20, 21, 22, 23, 25, 28, 29, 31, 32, 33, 34, 36, 37, 38, 41, 42, 49, 51, 52, 68, 71, 72, 76, 77, 78, 80, 81, 83, 84. 85, 93, 94, 95, 97, 99, 101, 104, 106, 107, 108, 109, 110, 112, 113, 116, 117, 122, 123, 125, 126, 128, 129, 132, 136, 140, 142, 146, 151, 153, 154, 160
-
-
Title
-
Page 234
-
Date
-
1965
-
Text
-
Costea voievod, pomenit numai in Pomelnicul de la Bistrita, trebuie sä fi avut un rost in Moldova, de i-a fost inserat numele in lista domnilor. Pe acesta il consideräm ca un feudal puternic, care a putut rivni o datä la domnie Tot intr-o corespondenjä papaia se vorbefte despre o Margareta de Siret, doamna Valahiei Mici. Astfel, in 1377, la curia papalà, de data aceasta prin dominicani, se primeau sensori ale acestei doamne, la care se räspundea la 28 ianuarie 1378. Papa se adresa cätre « Margarita di Cereth, domina Valachie Minoris ». Dacä comparàm aceastà adresá cu cea similarä din 1370 cätre Clara din fara Romaneascà, (nobili mulieri reliete quondam Alexandri weida in Valachia vidue) se vede deosebirea de fond: in timp ce Clara este o femeie nobilä, väduva unui voievod, Margareta este numai « doamna ». Acestui termen nu-i putem atribui echivalentul de «suveranà», càci unui astfel de drept prin succesiune se impotrivefte procedura moldoveneascà dupà care domnii erau alesi. De altfel, nu cunoaftem un caz in istoria noasträ din care sä rezulte dreptul de a fi doamnä vreo fiicä de domn. Dacä Margareta ar fi avut vreo legäturä de familie cu Lajcu voievod, care la data aceasta nu mai träia, curia papalà nu putea sä fi uitat de propu-nerile nu toemai vechi ale acestuia fi ar fi amintit in vreun fei oarecare de raportul existent intre ea fi Lajcu. Nu putem decit sä presupunem cà in acel moment curia papalà nu cunoftea situarla matrimonialä a doamnei Margareta de Siret, dar nici nu o putea socoti vàduvà. Sau, fiindcà in Moldova din acel timp erau fràmintàri religioase, papa a preferat sä le ignoreze fi sä stàruie numai asupra doamnei catolice. Pästrindu-se tàcere in aceasta privinjà, trebuie sä càutàm altà explicare. S-a presupus cà, fiind sora lui Lajcu fi fiica lui Bogdan, va fi domnit in numele fiilor sài minori 2. Dar, ca sä poatä fi doamnä, era necesar sä fi fost ea insäfi sojie de domn. Ca sä cores-pundà intrucitva acestui principiu, s-a propus fi ipoteza cà Margareta, o unguroaicà, s-ar fi cäsätorit cu un §tefan, presupus frate al lui Lajcu, care insà n-a domnit 3. Pentru nici una din aceste ipoteze nu sint motivàri vaiabile. Este adevärat insä cà trebuie sä Jinem seama de un fapt cert: Margareta este stabilità la Siret, acolo protejeazà pe catolici fi are confesor un dominican. In consecinjä, sint toate probabilitàjile ca intre ea sau sojul sàu fi Lajcu, domn in Siret, sä fi fost unele legàturi. Dupà izvoarele istorice interne se mai cunoafte o Margareta, mama lui Petru voievod, fiul lui Mufat, fi ea protectoare a dominicanilor. ìnseamnà oare cä intre acestea este o identitate de persoane, sau o sirnplà coincidenjà de nume? Sä fi fost ea sojia lui Sas voievod? Actele urmàtoare, al càror numàr crefte de acum, par sä adueä luminä. De acum incep sä dea informaci genealogice fi documéntele interne. Astfel, din actul de la 1 mai 1384 al lui Petru voievod reiese cä pe mama sa o chema Margareta, era catolicä, proteja pe dominicani §i avea cur tea sa la « Horleganoio », identificat de unii cu Hirlàul, iar de atyii cu Corlàteni in Dorohoi. La 3 februarie 1386 se vorbefte de o scrisoare « a domnului Roman, fratele domnului Petru, voievodul Moldovii » (domini Romani fratris domini Petri woywody de Walachya). Chitanta lui Vladislav al Poloniei din 27 ianuarie 1388 aratä cä Petru voievod avea un frate Roman, care avea fi copii. Mai tirziu, uricul lui Roman voievod de la 30 martie 1392 aratä cä acesta avea doi fii, Alexandru fi Bogdan. ìn document insà, al doilea dintre consilieri este « jupan Stetco fi cu fratii lui », singurul mentionat astfel. Tot Roman, la 18 noiembrie 1393, amintind din nou pe cei doi fii, mai adaugä informatia cä mama sa era cneaghina Mudata fi cä mai exista un Stetco sau ijtefan, nepotul lui de sorà fi primul dintre consilieri4. 1 Un boier Costea gàsim ìn documéntele din secolul al XIV-lea. Era o persoanä de seamä. Il gäsim in sfatul lui Roman la 30 martie 1392 fi al lui $tefan la 6 ianuarie 1395. Tot el trebuie sá fie Costea Viteaz, amintit in uricul lui luga cu data de 28 noiembrie 1399, ca fi in cel databil inainte de 28 noiembrie 1399. Poate tot el va fi fost Costea Valahul, care dà scrisoarea de la Stecar in 1402. In 1398 avea un fecior care putea da procurä in numele domnului säu la procesul din Dej. Care era domeniul lui? Uricul lui luga, datat ante 28 noiembrie 1399, ne dà o cheie pentru a-1 identifica. Se spune aici cä mofia däruitä lui Braia are« hotarul din sus de Strahotin in sus pe Jijie la movila Vorlov, iar de acolo de-a curmezif la drumul Strahotinului despre pan Coste, la marginea Strahotinului drept pe muchea dea-lului, iar de acolo de-a curmezif peste Jijia la drumul Dealului Mare, pe drum pinà la movila Vorlovului». (M. Costà-c h e s c u, Documente moldovenefti, I, p. 27). Satul lui Costea este identificat astàzi cu Costeni din com. Dingeni raionul Trufefti. Aici ii era baza, deci nu departe de Hirlàu. Nu a fost o domnie, ci numai o pretende la domnie, curmatà repede fi ìnregistratà doar in pomelnic, suficient insà ca sà dea naftere la pretendi pentru urmafii sài. Mai putem risca o ipoteza. Doi frafi ai lui Dragof, Tatar fi Costea, nu mai apar dupà 1364. E posibil ca sà fi murit fi ei in luptele din Moldova, dar este tot afa de posibil sà fi ràmas acolo, frafii omifindu-i de la moftenirea mofiilor pàrintefti. Acest Costea ar putea fi deci identic cu Costea Voievod. Oare faptul cà loan, fiul lui Costea, dàdea procura pentru susfinerea unui proces la Dej, sà nu fie in legàturà cu drepturile sale de acolo? Mai mult. Este posibil ca Margareta de Siret sà fi fost chiar doamna acestui Costea, voievod efemer. Toate aparentele sint pentru a identifica pe aceastà Margareta fi cu Margareta, mama lui Petru voievod. in toate acestea este numai o ìncercare de explicare, fi nu o certitudine. • § t. P a s c u, Contributiuni documentare la istoria romänilor in sec. XIII fi XIV, Sibiu, 1944 (extras din « Anuarul Inst. de istorie», X). p. 51. 3P. P. Panaitescu, Din istoria luptei pentru independenfa Moldovei, p. 107 — 109. 4 Se pot citi numai primele trei litere CTà • De obicei editorii au completat numele in §te(fan), dar el poate fi completat tot afa de bine fi Ste(fco), ca in documentul precedent. 230
-
-
Title
-
Page 568
-
Date
-
1928
-
Text
-
, inventario, (1534), 182 n., 483; —, Donato, proprietario dell’isola delle Vignole, 197 n. ; —, Girolamo, 193, 489; —, Lodo-vico, Priore dei gerosolimitani di San Giov. del Tempio in Treviso (m. 1525), 205 ; —, Marcella, poetessa e grecista, 372 ; —, Marco, 52 n., 280 n., 484; —, Marina, 273; —, Niccolò, doge, monumento sepolcrale ai Santi Giov. e Pao- lo, 87, 304 (1473) ; —, Pietro, storiografo, 240
-
-
Title
-
Page 580
-
Date
-
1927
-
Text
-
, 114. Nasso, 222. Natale da Isola, pellicciaio, ottiene la cittadinanza, 75. Natali, inventore di lettere di vetro, 319; —, (de), Pietro, Vescovo di lesolo, 319, 411, 487. Natisone, canale del, 10. naufragii ius, 93. Nauporto, passo di, 8. Navaier, Navagero. Andrea, qu. Bernardo (1453), 517; —, Marco, prete (1300), 385. navale, squero, cantiere venduto al monastero di San Zaccaria (1107), 506. navi
-
-
Title
-
Page 20
-
Date
-
1933
-
Text
-
Mi- \ chelangelo. Vol. in-8, 39 tav. f. t. c 239 ì ripr. nel testo, leg.....L. 150,— COUR A JOD L., Quelques sculptures vlcen- | tines à propos du bas-relief donné au 1 Musée du Louvre par M. Titubai. 1882. L. 10,— ! GKRüLA, Monumenti veneti in Creta. Volumi 1-1II.......L. 260,— GOLDMANN K., Die ravennatischen Sarkophage. 1906, ln-8, 68 pagine, 9 tavole fuori testo ........L. 25,— ! HU EBNER 1\, l.e statue
-
-
Title
-
Page 191
-
Date
-
1912
-
Text
-
Figure di terra cotta e cruda trovate nelle terrcmare 145 Creta e dell’Egitto, ma sono esse pure di argilla mal cotta: e nel settimo strato della collina di Troja ') vennero in luce figure di animali identiche a quelle delle terremare, che descriverò in seguito. 11. Figure di terra cotta e cruda trovate nelle terremare. L’Hoernes fece già notare nella Storia primitiva dell’arte plastica
-
-
Title
-
Page 121
-
Date
-
1908
-
Text
-
sono tre: questa di Creta ur>-mai risoluta, ma che però darà ancora chi sa quanti mai alla Grecia, data l'indole irrequieta della popolazione dell'isola — per cui v'ha persino chi dice che VinMiOL fartli Ubmlé •
-
-
Title
-
Page 189
-
Date
-
1912
-
Text
-
parti dell’isola di Creta. Ne ricordo Ira 1 altre una trovata a Psìchro daU’Hogartli. di terra nera2), e no pubblico una di terra nera colle gambe anteriori mancanti, datami dal dottor Haz-zidaki (fig. 99). Affini ai buoi di Creta e di Stentinello in Sicilia sono “ Stazione neolitica di Stentinello „, Bull. l’alefu. it., 1890, X\ J. 2) Annua! of thè Briiish School, VI.
-
-
Title
-
Page 170
-
Date
-
1912
-
Text
-
ABBIOI.IAMENTI FEMMINILI DELL'ETÀ NEOLITICA S,,sono pro- Le due persone colle mani sul capo, della figura babilmente maschili. La loro capigliatura trova un perfetto riscontro colle due figure di terra cotta di Libi trovate nel palazzo di Hagliia Triada ’) <fig. 89). È questo della capellatura un altro punto di contatto fra Creta e l’Egitto preistorico: ed è utile ricordare ohe al tempo
-
-
Title
-
Page 428
-
Date
-
1849
-
Text
-
1 r la quale altri rifiutarono la libertà concessa dai tiranni amando medio le stirature, gli scherni, le catene e le carceri, ben sicuri che Irò« 'crebbero quegli che li fara un giorno risorgere. Se non che l’uomo anche eroe, circondato dai tributi più sinceri e 1 iù giusti della pubblica gloria per mezzo delle penne, dei monumenti, ■■ del tempo, posto in faccia di l)io agli occhi del «piale i cieli non sono [■uri
-
-
Title
-
Page 376
-
Date
-
1906
-
Text
-
INDICI DEL PRIMO VOLUME DIVISO IN DUE PARTI INDICE DEL TESTO. PARTE PRIMA. La Presidenza del R. Istituto Veneto al lettore .......................................... V Prefazione ............................................ IX Eleneo della collezione di fotografie eseguite in Creta per incarico del R. Istituto Veneto.................xvm Elenco della collezione di calchi in gesso eseguili
-
-
Title
-
Page 27
-
Date
-
1930
-
Text
-
*3 chi tutto il resto dell'isola era coltivato ad orti ed a giardini, i quali orti e giardini, fin d'allora » attraevano la gente a sollazzo, ed i visitatori vi lasciavano non poco denaro, speso in gozzoviglie ». Col fiorire della potenza veneziana, era giunto anche il periodo aureo della Giudecca. Le otto parti dell'isola, che nel complesso era lunga pam veneti 1050
-
-
Title
-
Page 133
-
Date
-
1912
-
Text
-
della bipenne è tanto netto, che presto si sarebbe tagliata la corda o la striscia di cuoio usata per fissare il manico. Perciò Virchow fini per ammettere che tale modo eccentrico di fissare il manico non fosse pratico, ed espresse il dubbio che tali bipenni potessero rappresentare doni votivi. Ora, dopo che in Creta, a Troja e Micene si trovarono bipenni votive insieme con altre che hanno un occhio largo
-
-
Title
-
Page 185
-
Date
-
1848
-
Text
-
ANNO 1207. 183 c dispendioso all' erario, oltre alla spesa, eh’ erasi fatta per comperarla dal marchese Bonifacio. Quest’ isola, clic anticamente nominavasi Creta, fu celebre nei più rimoti secoli e popolosa : contava cento città, delle quali esistevano tuttavia quaranta ai giorni di Plinio. Persino la mitologia concorse a nobilitarla, facendovi regnare il favoloso Minosse. La sua posizione
-
-
Title
-
Page 201
-
Date
-
1925
-
Text
-
i perduti luoghi e 1’ isola fu assegnata allo stesso Dandolo coll’ obbligo di difenderla a sue spese (3). Ma le cose non erano ancora ridotte a quiete, ed egli stesso, ferito d’una freccia, vi perdette la vita e. fu sepolto nella chiesa di s. Giorgio (4). Allora vi si recarono con nuove forze Jacopo Longo e Leonardo Nava-gero, onde cacciato interamente Enrico, fu deciso nomi- (1) Cod. LXXI, cl. XIY lat
-
-
Title
-
Page 414
-
Date
-
1718
-
Text
-
344 HISTORIC VENETI 1509* prioribus dominis adveriarios praebeant , a multis habita eft aliquanto acerbior, & ab hujufmodi temporibus aliena: nanque multi ejus fupplicii exemplo fortaffe perterriti, ad reipublicae nomen , atque ad deditionem effedi funt durio-res. Joannes Francifcus Muflatius item Patavinus eadem lege decemvirum condemnatus eft , ut in Creta infula, quoad viveret, exularet
Pages