200 GH. BOLOCAN invariabilà mi (< Xoiji*) si prezentul verbului de conjugat (Ste piSa). ìn literaturà, precum fi ìn vorbirea curentà sau ìn cea popularà, ìn afarà de aceasta se mai ìntìlnesc fi urmàtoarele forme de viitor: 1. Ste (invariabil) + un verb la prezent précédât de da (ìn terminologia noastrà — de conjunctivul prezent): Ste da pila; 2. Sta, stes etc. + prezentul verbului de conjugat: sta pisa, stes pises etc. ; 3. Sta, SteS + un verb la prezent précédât de da: Sta da piSa, SteS da piSeS etc. Citâm încâ doua forme arhaice, interesante pentru problema noastrà: 4. inf. verb. 4- aux. Sta, SteS, Ste, Stem, Stete, Stat: pisa-Sta, pisa-SteS etc. 5. aux. Sta, SteS etc. + inf. verb. : Sta pisa, SteS pisa etc. Cele mai frecvente forme, în afarâ de Ste piSa, în limba literarâ fi în vorbirea popularâ sînt cele menzionate sub 1 fi 3. în limba bulgarà, ca fi ìn limba romànà, existà fi constructii formate cu verbul imam „a avea“ variabil sau invariabil, „care au sens de viitor“. Aceste constructii sìnt urmàtoarele: 1. Auxiliarul variabil imam -(- un verb la prezent précédât de da : imam da piSa, imaS da piSeS etc. ; 2. Auxiliarul invariabil ima 4- un verb la prezent précédât de da : ima. da piSa, ima da piSeS etc. Avem a face, prin urmare, cu prezentul verbului a avea + conjunctivul prezent al verbului de conjugat, sau, ìn cel de al doilea caz, cu forma invariabilà ima 4- conjunctivul prezent al verbului de conjugat. Majoritatea lingviftilor bulgari nu includ aceste ultime constructii in paradigma vjitorului1. Faptul trebuie mentionat, pentru cà aceastà pozitie a dus oarecum la neglij area studierii acestor forme in limba literarâ, dar mai aies in dialecte, unde informatiile cu privire la aceste forme lipsesc aproape cu totul. ìn Dialectologia limbii bulgare 2 Stoiko Stoikov nu amintefte aceste procedee de formare a viitorului. De asemenea, eie nu sìnt consemnate nici in Bâlgarski dialekten atlas vol. I (harta 179, ìntrebarea 91). K. Popov observa cà „in afarà de particula Ste viitorul se formeazà fi cu verbul ima (ima da igraem)“3. Dintre gramaticile limbii bulgare formele cu ima sau imam sìnt introduse in paradigma viitorului de P. Kalkandjiev4 fi de N. Kostov5. O pozitie activà, polemicà, ìmpotriva acestui punct de vedere o adoptà A. A. Teodorov-Balan 8, care vorbefte, in cazurile analizate mai sus, de o legà-turà sintacticà specialà, nu de o categorie morfologica. Ìntr-o lucrare mai recentà acelafi autor considera ìnsà cà ima (invariabil) in componenta unui 1 Cf. L. Andreiiin, M. Ivanov, K. Popov, CbepeMeneii SbAeapcKU esuK, vol. II, Sofia 1957, p. 56—57. 2 Cf. Eb.ieapcKa duaieKtnoAoeuH, Sofia, 1962, p. 143—150. 3 Cf. roeopbm no c. raoape EeA0CAamuHCK0 M'SBecTFH Ha HHCTHTyTa 3a 6tJirapcKH C3HK. Sofia 1956, p. 138; Sint interesante observable i'Scute de autorul citat cu privire la limba literara (CbSpeMenen ob tiapcKU e3UK. CunmaKCiic, Sofia, 19f 3, p. 111 — 112. 4 Eb.mapcxa epaMamuxa, ,Plovdiv, 1938, p. 5 EbAeapcna epaMamuKa, Sofia 1939, p. 147. 4 Cf. CbcmoHHue'ta 6bAiapcKama zpaMamiiKa, Sofii , 1947, p. 150—151.