352
PANDELE OLTEANU
culturii sale bisericesti, ci $i ca o mustrare de constiintd. Neagoe era apásat de un pácat $i cauta intelegerea iertárii in marea milostivire a lui Dumnezeu, oglinditá in episodul din Evanghelia lui Luca despre plata lucrátorilor viei, care stá la baza omiliei pentru ínviere a lui loan Hrisostomul1. Tocmai acest fragment din omilie 1-a introdus Neagoe §i in pisania incrustatá pe piatra din partea stingá a intrárii in mínástirea de la Arges, ínchinatá Ador-mirii Maicii Domnului, cum se spune la inceputul aceleeasi inscriptii: fi cu osirdie am dorit $i s-a inceput acest cinstit hram al cinstitei adormid a prea bine cuvintatei stápinei noastre $i de Dumnezeu náscátoare...“ 2.
    Chiar din inscriptie reese vasta sa cultura bisericeascá $i cá ceea ce-1 preocupa profund pe Neagoe era mustrarea de constiintá si problema min-tuirii, pe care o conditioneazá dupa textul evangheliei — ,,sá avem credintá cit un gráunte de mustar si ni se vor ierta pácatele — dar in noi nu se gaseóte nici atita".3 Totusi pentru a ne convinge de marea milostivire a lui Dumnezeu, trece apoi la alt citat din evanghelie $i la fragmentul din omilia pentru inviere ca intr-o omilie: si iará^i in alta parte sfinta evanghelie ne spune : „Dacá va veni cineva la mine nu-1 voiu goni afará“. „Si iarási ne spune dum-nezeescul Zlataust: Dacá cineva a lucrat din primul ceas“.4. Citind autorul omiliei, $tim cá nu e vorba numai de episodul cu lucrátorii viei din Evanghelia lui Luca, pe care Neagoe 1-a folosit in invátáturile sale, nici de omilia pentru ínviere din versiunea lui loan Caleca, ci de cea atribuitá de traditie lui loan Zlataustul, asa cum se pástreazá ín originalul grecesc din Migne si in cártile de cult.
Pisania M mastini A rgesuitii a 1517
Aste kto grgdet kb mné ne izdéng vbnb. I paky glagolet bozestveny Zlataustb: Aste kto 5t prbvago casa délalb est da priimet dnesb pravedny dlbgb.
Aste kto po tretiem casé priide blagodar? da praznuetb.
Aste kto po sestiem case dostize, nictoze da usbmnitse, nicimze ótos-tevaet se.
A§te <do> devgtago casa uliien est da prist<?pitb nictoze bo^s?.
     1	$tim cu precizie care a fost acest pàcat: uciderea lui Vlàdu^ spre a-i lua tronul. Cronica ^àrii, in versiunea romàneascà din secolul al XVII-lea relateazà cà „Dupà aceia Basarab vodà tare s-au càit de moartea lui Vlàdu^S. vodà; ci au chemat patriarci, vlàdicii, episcopii, egumenii, preo^ii, càlugàrii, diaconii §i s-au strìns to^i in cetatea Tirgovi^tii, de au fàcut sfint mir cu multe rugàciuni §i slujbe dumnezee$ti, la sfinta mitropolie care ieste fàcutà de dinsul. Dupre aceia Basarab voevod au inceput a face milostenii mari pre la mul^i oameni" Istoria Tàrii Romdnesti. 1290—1690. Letopisetul Cantacuzinesc. Edi^ia critica ìntocmità de C. Gre-cescu $i D. Simonescu, Bucurejti, 1960, p. 205.
     2	„... i usrbdiemb vbideléchom i poée se sb é^styi chram préblagoslovénej Vladiiice na§e bogorodice ébstnoe uspenie...“
     3	"... 5 boiestvenych pisanii eie glagolet usty vladika gospod nasbvb sv^toe eyaggelie: „ASte imamo vér<j eliko zrbno goruino ótpustet se grèchy nas? n<j ni toliko ne obretaet se vb nas.
4	"... inde ie paky glagolet sv?to Eyaggelie: Aste kto grijdet kb mné ne izdeno vbnb.
I	paky glagolet bozestveny Zlataustb'. Aste kto 6t prbvago èasa délalb est...“