246
VIRGIL NESTORESCU
      B. ínainte de consoanà moale, indiferent de vocala accentuati: mp'em'iÍHKa, d’ek'ú, ifeiCfiÚHa, ianp'em'íim', yji'ed'úm'a, ó'ep'óm', c'ep'ómK'u, K’un'un'ÓHbi, ii'ec'ÓM, p'uo'ÓHKa, npam'uK'óm', n’uv’ÓHK’u, m'un'épe'uHH’áüyifa, d’ep'ee'ÚHbi etc.
      Bráte^ti:
      A.	Inainte de consoanà durà, indiferent de vocala de sub accent: u'aMy, nbiym'aKÚAa, naüaxcájt, n'ampyuiKy, e'acná, e'acHÓit, u’aeó, Kp'acmú, n'acuy, i'üma'ú, üasó, M'acmáx, ife'amú, n'acym, e'un'apáM'u, c'up'adá, n'ep'aeúmu'uK ezc.
     B) ínainte de consoanà moale, indiferent de vocala accentuata: 6'ep'ÓM, e'eíÓM, np'un'ec'ÓM, c'ep'ómK'u, n’eK’óM. d’um’ÓHKa, üen’úcKbn, e’un’éy, üed’ÚM, n'ep'ed'éjtbji, túOCKp'ec'éu'uña etc. Totusi : n'up'uc'aji'úji'uc’, d'eae'úiun'uK, n'eaac'úm'e, c'eap'ómK'u.
    O situatie asemánatoare cu cea descrisa mai ínainte, cind am analizat graiul din comuna 2 Mai, ìntìlnim ji in graiul din comuna Slava Rusà. Datele care ne stau la dispozitie arata cà aici se pàstreazà demente de iakanie moderata numai la informatorii mai virstnici. Faptul poate fi explicat prin legàtu-rile strìnse pe care le au lipovenii din aceastá comuna cu cei din comuna Slava Cerchezà, situata in ¡mediata ei apropiere (5 km), unde iakania nu este cunoscutà.
     Din materialul analizat reiese dar ca vocalismul neaccentuat de la Slava Rusà a suferit influenza graiului vecin mentionat si, cu timpul, fenomenul de ikanie s-a extins la generatiile tiñere, in felul acesta rezultind un tip mixt de vocalism protonic, de trecere de la un sistem de iakanie moderatà, caracte-ristic vorbirii informatorilor mai in virstà, la sistemili de ikanie, care predominà.
     Slava Rusà:
      A.	Inainte de consoanà durà, indiferent de vocala accentuatà: UaMy, yi'a.iá, Maeó, na-ji’ajicà.ia, np’un'ac.ià, ji'aMbtm', c'acmp’íwKa, c'a.ià, na^u'aKóux (< rom. ciocoi), A'acy, fì'aiym, ife'amÓK, c'aò'MbiM, ym'eaKÙm', d’eajiá, nae'aj.i’ú, óp'ax.íi/aaiia etc.
      A§a cum am mentionat, in aceastà pozi^ie, la vorbitorii de virstà medie $i tineri, am re-marcat pentru vocalele neinchise protonice reflexul u (e) (vezi 8.0.1).
      B.	Inainte de consoanà moale, indiferent de vocala de sub accent: y.fed'úm, CK'un'um'ÙM n.tuji'ú, H'ec'ii, p’eK'it, ó’e.t'ùm', d'em'úwKU, CM'eüá.i'uc', ¡aüee’ú.i'u, c'ep' ómK'u, h'uk’óm, c’uk’óm, m'uh'ì, najt'um'éji, u'uò'éA'u, 6'u3Ò ém'uKa, cm'un'e etc.
      Am ìntilnit ?i únele abateri; ùaùó,m'ani’ÚKa, np'uà"am’úm’, nan’ap’óm (dar $i iian’ep’óm) CM'aH’ÚA’u, yA’ad’ù.
     8.0.4. Un alt sistem de vocalism protonic este cel care reune^te modelele
1	d ^i Ini, in care vocalele neinchise suferà urmàtoarele schimbàri : se realizeazà ca a inainte de consoanà durà, indiferent de calitatea vocalei de sub accent, si inainte de consoanà moale, cìnd sub accent se aflà vocalele u(bi), y,a, o\ se realizeazà ca u(ue), e cìnd sub accent se aflà e ; se realizeazà ca a si ca non-a, cìnd sub accent se aflà ’o. ín linii generale, exceptìnd doar dublele variante ale vocalelor neinchise inainte de ’o, sistemul acesta de iakanie este foarte apropiat de tipul Kidusovski1, cunoscut in dialectología rusà ca propriu gra-iurilor din regiunea Reazan. Sistemul este caracteristic graiurilor din locali-tàtile Sarichioi, Socolinti, Climàuti, Ghindàresti si Lespezi. Schematic el poate fi prezentat astfel :
     1 Cf. R. I. A v a n q s o V. op. cit., p. 101 si PyccKan duaAeKmoAoeu.i, sub redacta lui R. I Avanesov §i V. G. Orlova, Moscova, 1965, p. 58—59.