74
sau ale unei limbi, cuprinzînd chiar limbi neînrudite sau pe departe înrudite1. Siéra aparijiei acestor fenomene fonetice çi fonologice cuprinde eu mult mai mult decît cuvintele împrumutate 2.
    4.4.	Dintre alte paralelisme mentionàm modul de formare a gradului comparativ eu mai çi tendinta de folosire a instrumentalului eu prepozitia z— inova^ii în sistemul polon çi ucrainean datorate contactului permanent eu limba românâ. Din aceeaçi catégorie de fenomene face parte çi freeventa unui mare numâr de cuvinte româneçti în aproape toate sectoarele lexicului celor douà graiuri slave.
    3.5.	Datorità prestigiului de care se bucurâ limba românà, este evident faptul cà o serie de fenomene noi care pâtrund în graiurile vorbite la Cacica, ca rezultat al interferentei lingvistice, sînt fenomene româneçti. Nu are însà loc, în actúala fazâ de dezvoltare fenomenul invers, al pâtrunderii unor elemente apartinînd celor douà graiuri slave în graiul románese local.
    4.6.	Faptul cà în sistemele graiurilor vorbite la Cacica numârul parale-lismelor polono-ucrainene este mult mai mare decît al paralelismelor polono-române sau ucraineano-române, rezultâ nu numai din înrudirea celor douâ limbi slave, dar çi din aceea cà graiul polon a preluat în sistemul sâu o serie de tràsâturi aie sistemului ucrainean. în mod eu totul firesc ar fi fost de açtep-tat çi influenta inversà : a sistemului graiului polon asupra sistemului graiului ucrainean. Se dovedeste însâ cà în sistemul graiului ucrainean din Cacica nu existà nici o trâsàturà rezultatà din influenta polonà, în afarà de cîteva împrumuturi lexicale. Çi chiar mai mult — se poate observa o situatie în aparentà paradoxalà : polonezii de la Cacica, vorbind polona, folosesc eu mult mai multe „ucrainisme“ decît „polonisme" atunci cînd vorbesc ucrai-neana. Deci, din punct de vedere al interferentei lingvistice, polonezii de acolo vorbesc mai corect într-o limbà stràinà (secundará) decît în limba maternà (primará). Explicatia acestei rezistenÇe a sistemului ucrainean la influenta polonà çi receptivitatea graiului polon la influenta ucraineanâ trebuie câutatâ între factorii extralingvistici : daeâ admitem cà printre primii coloniçti polo-nezi de la Cacica a existât o grupà care vorbea într-un grai „ucrainizat“, este evident faptul cà acest grai, în dezvoltarea sa ulterioarà, a continuât sà primeascâ elemente ucrainene, multe dintre ele nefiind simtite ca stràine. Alta este situatia graiului ucrainean, care a venit în contact eu sistemul polon mai tîrziu, abia în momentul stabilirii purtàtorilor lui la Cacica, elementele sistemului polon neavînd destul timp sâ pàtrundâ în sistemul ucrainean.
     4.7.	Açadar, în aceste conditii istorice çi sociale de existentà a celor trei graiuri de la Cacica, graiul polon este cel mai receptiv la influente stràine, in spécial ucrainene çi, pe mâsura dezvoltàrii sale, capâtà tôt mai multe trà-sàturi specifice unui grai mixt.
 1 Cf. R. Jakobson, M. Halle, Fundamentals of Language, trad. pol. Podslawy ifzyka, \ ar$ovia, 1964, p. 104; E. S a p i r, Language, in Selected Writings, Berkely— Los Angeles,
 1949, p. 25; R. Jakobson, 3eyKoebie oco6eimocmu, ce.H3bi6a.noique uduut c eio c.iqorhckum OKpyjtcenueM, in op. cit., p. 402—412.
      3	Uneori fenomenul poate s<l aibd loc f&r<l imprrmutarea de cuvinte. Cf. E. S a p i r, op. cit., p. 25.