506
CRITICA ;i BIBLIOGRAFIE
      Descrierea fiecàrui manuscris incepe cu numàrul de ordine al bibliotecii, felli! manuscri-sului, secolul sau anul in care a fost scris fi redac^ia. In continuare sint date dimensiunile manu-scrisului fi semnalate paginile lipsà cind este cazul, se descrie pergamentul sau hirtia, filigranul, legatura, starea in care s-a conservai manuscrisul. In sflrfit se fac observa^ii in legàturà cu grafia fi impodobirea lui, dupà care urmeazà descrierea cuprinsului. La sfirfit sint trecute con-statàrile asupra ortografiei fi se transcriu adnotàrile. Descrierea manuscrisului se incheie cu date asupra provenien^ei, iar dacà a fost studiai se comunica bibliografia respectivà,
      Pentru datarea manuscriselor nedatate autorii s-au folosit de filigrane fi de unele parti--cularita^i ale hìrtiei, grafiei, cernelii, ortografiei fi limbii care sint „caracteristice pentru diferitele secole" Ca fi B. Jonev, autorii considera ca pentru determinarea vechimii unui manuscris, nedatat, filigranul este cel mai sigur indiciui.
      InvolumulIII, se descrie amànun^it numai cuprinsul manuscriselor mai insemnate (sbor-nice, proloage, operele pàrin^ilor bisericefti etc.) pentru care se dau titlurile in originai fi inci-piturile fiecàrui capitol. Textele biblice fi càrdie de cult, cu un text „canonie" ce se copia fàrà modificàri, sint descrise mai sumar. Probabil pentru a permite cercetàtorilor eventuale comparaci fi stabilirea de filiali in ce privefte manuscrisele fi textele autorii nu au desfàcut prescur-tàrile fi nu au actualizat punctua^ia, pàstrind astfel imaginea exactà a piesei descrise. Este un procedeu cu care sintem intru totul de acord. La sfirfit sint date 40 de facsimile — modele din ■diferite manuscrise. Catalogul se incheie cu citeva tabele care sistematizeazà manuscrisele dupà numerele de inventar (p. 475—478), dupà succesiunea cronologica (p. 479—481) fi adnotàrile, de asemeni dupa principiul cronologie (p. 482—483). Urmeazà indicele de nume proprii (p. (p. 484—489), denumiri geografice (p. 490—493), de nume de obiecte (p. 494—497).
      In Catalogul lui B. "fonev (voi. I fi II) mai figurau fi alte douà tabele: unul cu gruparea manuscriselor dupà materialul pe care sint scrise (numai in voi. I) fi altul cu gruparea lor dupà redac^ia manuscriselor. Prezenta unor astfel de tabele fi in voi. Ili, ca fi unul al filigranelor, ar fi fost de un reai folos cercetàtorilor, a càror muncà ar fi fost ufuratà sim^itor. Avem in vedere de exemplu, concluziile ce se pot trage atunci cind facem o statistica a manuscriselor dupà ledacela in care au fost scrise. De asemeni, o statistica a manuscriselor dupà provenienza ar permite unele concluzii de istorie culturalà nu lipsite de interes.
      Astfel, unele manuscrise din secolul al XVl-lea, de redac^ie mediobulgarà, descrise In voi. Ili, au pàstrat pe paginile lor adnotàri in limba romànà (mss. 837, 840, 873). Faptul acesta denota cà manuscrisele respective au fost cindva la noi sau poate sint scrise la noi. Prof.
B.	Tonev aràta in mod expres cà un numàr de manuscrise care astàzi se gàsesc in unele biblio-teci din Bulgaria au fost scrise in Romania. Ne propunem ca pe aceste manuscrise sà le cercetàm intr-un artieoi aparte. Pinà atunci insà unele constatari le vom consemna in recenzia de fa^à.
      Parcurgind materialul cuprins nu numai in volumul III, ci fi in celelalte douà volume ale Catalogului, cititorul ràmine surprins de numàrul mare de manuscrise din sec. XV—XVII scrise in redactia sirbà. Intocmind o statistica pe baza celor trei volume, am constatat urmà-toarele :
      1.	Din cele 451 de manuscrise cuprinse in volumul I, 249 sint scrise in perioada sfirfi-tului secolului al XlV-lea — inceputul secolului al XVII-lea 3. Dintre eie 178 sint scrise in redactia sirbà, 15 in redactia sirbo-medio-bulgarà, 43 in redactia medio-bulgarà fi 7 in redactia ruso-medio-bulgarà. Un singur manuscris este de redactia ucraineanà.
      2.	In volumul II, din totalul de 378 de manuscrise studiate, 128 sint din perioada care ne intereseazà. Dintre eie 100 de manuscrise sint de redactia sirbà, 7 de redactia sirbo-medio-bulgarà, 20 de redactia medio-bulgarà fi 1 de redactia ruso-medio-bulgarà.
      3.	Din cele 308 manuscrise cuprinse in volumul III, 126 sint din perioada menzionata. Dintre eie 96 sint de redactia sirbà, 8 de redactia sirbo-medio-bulgarà, 19 de redactia medio-bulgarà fi 3 de redactia ruso-medio-bulgarà.
        1	Op. cil., p. 4.
        2	Pentru determinarea secolului în care a fost scrise manuscrisele nedatate, antorii vol. III al Catalogului, s-an .orientât çi dupa filigrane, folosind ca çi B. (onev, lucrarea lui C. M. Briquet, Lés filigranes. Dictionnaire historique des marques du papier, 2 ed. Leipzig, 1923 çi catalogul lui N. P. L i h a c i o v, ila.teoepaffiuuecKoe 3HaneHue ôy.uaMCHbtx -aodnbtx 3HaKoe St. Pt., 1889. M. Stoianov çi Hr. Kodov au folosit çi unele lucràri mai recente ca lucrarea lui S. A-
 K 1 e p i c o v a, tpu.utepanu u ufaMne. m na ôyMaee pyccKozo u UHocmpiiHHoeo npou3eodcmea, XVII— XX «ex, Moscova, 1959 si V. N i c o 1 a e v, Boôxhmc 3hqku OmmOMancKoii UMnepuu, I- Sofia. 1954.
        3	Ne oprini numai asupra acestei perioade deoaiece pçntru comparatif pe care vrem s-o facem eu manuscrisele slavo-rom âne de la noi, perioada aceasta este cea mai importante.