CRONICA
539
      Membrii comisiilor nazionale, slave $i neslave, participante la elaborarea Atlasului au acces, incepind de pe acum, atit la oricare dintre cartotecile nazionale, cít ?i la cea centrala. Mai mult, majoritatea participantilor la discucii au càzut de acord cà materialul din cartotecile ALS poate fi pus ?i la dispozifia altor cercetàtori, nelegafi direct, sau nelegafi deloc de elaborarea Atlasului, pentru eventuala sa folosire !n diverse studii §i monografìi. Aceasta nu poate nicicum sa ducà, asa cum au fost inclinaci a crede unii participanfi, la devalo-rizarea materialului deja strìns $i la diminuarea importanfei §tiin^ifice a viitorului Atlas (ìn sensul accesibilitàfii la arhivele ALS ìnainte de publicarea Atlasului s-au pronunfat W. Pomia-nowska, J. Vukovic, B. Havránek, R. Avanesov). Dupà pàrerea noastrà, acest punct de vedere este cel just, càci atrage atenea cercurilor §tiin$ifice de specialitate asupra Atlasului incà de pe acum, cind el incà nu existà declt ìn mod virtual. Pe de altà parte, nu este exclus ca unele dintre studiile fàcute pe baza materialului ALS din faza anterioarà cartografierii sà poatà fi utilizate chiar de autorii Atlasului, in redactarea hàrfilor sau comentariilor. ìn orice caz, materialul cuprins ìn cartotecile nazionale ?i, cu atit mai mult, in cea centralà, este mult prea bogat ?i variat pentru a exista riscul unei epuizàri a lui de autorii unor studii particulare cu caracter monografie. Atlasul lingvistic slav nu constituie o lucrare de senzafie, bazatà pe un anumit secret care trebuie pàstrat pinà la publicarea sa, ci o lucrare vastà $i profundà, rodul gindirii de mulfi ani a unui ìntreg deta^ament de specialisti. Hàrfile sale ?i materialul auxiliar care le va Insofi nu vor putea fi expuizate nici In decenii, a$a cum nu au fost incà nici pe departe epuizate cele mai bune dintre atlasele lingvistice nazionale de proporci mari, de$i unele dintre eie stau la dispozifia cercetàtorilor de zeci de ani. De altfel, in ceea ce prívente materialul propriu, comisiile nazionale au latitudinea de a decide singure asupra „statutului juridic" al acestuia.
      3.	S-a convenit ca harta cuprinzind refeaua de puncte ce urmeazà a fi cuprinse ìn Atlas sà fie publicatà ìn douà variante de dimensiuni identice: a) harta generala, cu cele 830 de puncte din tarile menzionate mai ìnainte si b) — 5 hàvtì de lucru, care sà reprezinte secfiuni ale primei, decupate mecanic, in felul urmàtor: 1) Cehia, Slovacia, teritoriul luzacian din R. D. Germanà, Polonia, Bielorusia; 2) Iugoslavia ?i Bulgaria; 3) Ucraina; 4) partea de nord a R.S.S.F.R. si 5) partea de sud a R.S.S.F.R.. Pe harta géneralà ($i, deci, si pe hàrfile de lucru) se vor indica frontierele dintre state si se vor marca, pentru o mai comodà orientare, principalele rìuri si orasele mari. Numerotarea punctelor cartografice ale ALS se va face in continuare (de la 1 la 830), cu luarea in considerale a ìmpàrtirii administrative actúale.
      4.	Discucii vii s-au purtat la consfàtuire pe marginea referatului prezentat de J. Stole in legàturà cu cartografierea materialului adunat pentru ALS. Aceastà problemà, de$i Incà nu este stringent actualà, càci ánchetele sìnt departe de a se fi ìncheiat, preocupà totusi, de pe acum, intregul colectiv de specialisti ai Comisiei. Cartografierea, ca etapà fundaméntala in elaborarea oricàrui atlas lingvistic, trebuie sà se efectueze potrivit cu concepta generala asupra menirii insesi a atlasului (B. Havránek). Atlasul lingvistic slav este esencialmente diferit de atlasele lingvistice nazionale, hàrfile pe care el le va cuprinde trebuie sà se distingà printr-un grad inalt de generalizare a materialului concret. Prea marea detalizare a hàrfilor le-ar incàrca inútil, le-ar face inexpresive, greoaie, incomode ca instrumente de cercetare. O hartà lingvisticà cu 4 — 5 planuri, chiar dacà ar fi executatà impecabil din punct de vedere tehnic, nu va putea fi utilizata declt cu mare greutate (St. Stojkov, W. Pomianowska). Sustinind, in fond, acela^i lucru, D. Brozovié s-a pronuntat in genere contra oricàror hàrfi mixte, preconizind — cu temei, dupà pàrerea noastrà — pentru fiecare fenomen cite o hartà separata, la un grad cit mai inalt de abstractizare. íntrebarea de principiu, pusà de W. Pomianowska, dacà hàrfile ALS urmeazà a fi „expozitii de material" sau „interpretàri de material" nu poate fi rezolvatà in toate cazurile prin alegerea tran^antà a principiului interpretativ de cartografiere. Credem cà ìn unele hàrti, in primul rind fonetice si semantice, va fi interesant — $i chiar necesar — Sà se facà anumite concesii prezentàrii expozitive, làstndu-se cititorilor latitudinea de a interpreta. A tlasul lingvistic al graiurilor italo-elvefiene1, A tlasul lingvistic román2 sí alte atlase nazionale in care materialul notat de pe teren in mod „impresionist“ a fost apoi cartografiat tale quale aratà cà „expozifia" prezintà de multe ori cel mai mare Ínteres. Evident, in cazul ALS acest procedeu de cartografiere, dacà in genere se va recurge si la el, nu va putea sà definà declt un loe restrlns, datà fiind varietatea prea mare a realità! il lingvistice „brute .
1 K. Jab erg, J. Jud, Sprach- und Sachalins Italiens und der Südschweix, Zofingen, 1928—194U.
      1	Atlasul lingvistic romän, Cluj —Sibiu —Leipzig, 1938 $i urm.