INFLUENTA ROMANEASCÀ ASUPRA GRAIULUI BULGAR DIN NOVO SELO	79
    Nu este lipsit de Ínteres faptul cà la Novo Selo se íntilnesc unele dintre „bànàtenismele" proprii graiurilor diferitelor minoritàti nazionale din Banat (Romania)1. A§a sìnt, de pildà, kótàrica „un soi de cognita", vanta „uium“ $.a. Unele din izoglosele Atlasului lingvistic román arata cà graiul din Novo Selo este legat de graiurile romàne^ti aflate departe la nord de Dunàre. A$a sìnt, de exemplu, izoglosele cuvintelor otàr „hotar“ 2, zóle „zale“ 3, potàka „potecà“ 4, zara „zarà” 5 $.a.
    Problema locului primelor contacte lingvistice intre stramoni bulgarilor de la Novo Selo si romàni ar putea fi definitiv rezolvatà numai printr-o cer-cetare concretà §i amànuntità a unor elemente ale sistemului graiului, in cursul càreia sà se stabileascà §i directia ìmprumuturilor. Trebuie làmurità de asemenea si problema originii romànilor care tràiesc astàzi in imprejurimi, deoarece este evident cà in graiul populatiei romàne^ti existá o serie de deose-biri lexicale $i fonetice (v. mai departe). Se observà, iarà$i, deosebiri §i intre elementele lexicale de proveniente romàneascà folosite de càtre bulgarii de la Novo Selo si elementele lexicale corespunzàtoare din graiurile romànesti invecinate.
    3.	Primul lingvist care a cercetat graiul din Novo Selo (rn. Vidin) a fost St. Mladenov 6. El este singurul care a fàcut cercetàri pe baza unui material adunai sistematic. Ceilalti cercetàtori s-au ocupat numai tangential de problemele graiului §i au folosit mai ales datele lui St. Mladenov. Astfel, L. Miletici, Tv. Todorov ^i Al. B e 1 i 6 7 se limiteazà la aprecieri sumare asupra lùcràrii lui St. Mladenov. Acum cìtiva ani autorul rindurilor de fatà s-a ocupat de o particularitate morfologicà a acestui grai8. De problema influentei romànesti asupra graiului din Novo Selo s-au ocupat, pe baza materialelor publicate de St. Mladenov, Th. Capidan 9, A.C. Hoga$10, Ilie Bàrbulescu,11 Iv. Gàlàbov12 si St. Stoikòv13. Au fost publicate, de asemenea, ?i uaele materiale de folclor. Amintim aici cele citeva cintece $i o povestire
     I	Cf. St. S t o i k o v, roeopbm Ha c. Eeiueuoe e Banani, in «EbjirapcKH e3HK», X, I960, 5, p. 388.
      8 Cf. Micul atlas lingvistic romàn, serie nouà, voi. I, 1965, h. 1.
     3	Cf. MALR, h. 10.
     4	Cf. MALR, h. 266.
     5	Cf. MALR, h. 277.
     6	Cf. St. M a 1 a d e n o v, K*m ebnpoca .. ., p. 471—506.
     7	Cf. Tv. Todorov, Ceeepo3anadnume óbjieapcKu eoeopu, «C6ophhk 3a Hapoaim yMO TBopeHHH», XLI, 1936, p. 24—25, Al. B e 1 i t, fluja/ieKmu ucmomie u jyoicna CpGuje, Beograd, 1905, p. CVIII—CX.
     8	Cf. M. St. Mladenov, Huc.ìumeAHume oSbùifa (oóeùifa). oóbdb e loeopa Ha Hoeo ce.io, Buòuhcko in «MiBecTHH Ha HHCTHTyTa 3a 6i.arapcKH e3HK», Vili, 1962 p. 293, 297.
9	Cf. Th. Capidan, Raporturile lingvistice slavo-romàne, in DR, III, 1924, p. 129, 238.
     10	A. C. Hosas Notile asupra raportului lexical daco-romdn si neo-bulgar, in «Arhiva», XVI, p. 362-371.
     II	Cf. I. Bàrbulescu, Elemente romànesti in limba slava din satul Novo Selo ( Bulgaria), In «Arhiva», XXVIII, p. 97—101.
     18 Cf. Iv. G à 1 à b o v, rjpoó.iCMbm 3a vAena e ÓAeapcKU u pyMbHCKU e3UK, Sofia, 1962-p. 109.
     13 Cf. St. S t o i k o v, PyMbHCKU gaushiih e ACKCUKama Ha ób.it’Cip CKIÌH oanamcKu cooop, jn Otnagìu lui Iorgu Jordan, Bucnrejti, 1958, p. 820.