174
EMIL VRABIE
s
    skam „lina de calitatea cea mai buna“ — in graiurile bucovinene, hutule, tran carpatice (Zelechowski, 1091, Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka lekyska, 110). Etimol. : < rom. scarna < lat. squama (Kaluzniacki, 19, Scheludko, 119, Crànjalà, 432, Rosetti, V, 119). Despre rom. -a > ucr. -0, vezi § 29. Sinonim : Skamùt'a. Deriate : skamatók „floe"; Skamàt’t'a „bucatele", „ferfenita" (Ukr.-russk.slovar', 497, cu ment. „regionalism" ; skamétka „bucata de postav nebàtut incà la piuà, zmulsà de valul acesteia ; skamétnik 1° „hot de postav nedat incà la piuà" ; 2° „hot" (Hrincenko, 498).
    skrum „funingine" — in graiurile transcarpatice fi nistriene (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 139, pct. 4,33,46,54—56,74, 78,112 f.a., Dejna, 124). Etimol.: <rom. scrum (Scheludko, 146), probabil de origine autohtonà, cf. alb. shkrump „carbonizzazione" (Capidan,^4/5.-row., 451, Leotti, 1380, Rosetti, II, 119).
    spùdza, vezi spùdza.
    stym 1° „lina scurtà fi màruntà care ramine dupà dàràcit" ; 2° (figurat, despre pàrul camenilor) „chicà" : vz'aly joho za Stym ta j vyvely het' ,,L-au apu-cat de chicà fi 1-au scos afarà“ — in graiurile de vest (Zelechowski, 1099). Etimol. : < rom. ftim „id.", cf. scr. Stim. Rom. stim „canurà" a fost notat in cele mai diverse pàrti (ALRM, s.n., I, h. 285, p.c. 182, 284, 346, 682. 784, 812, 928). Sinonim : Stymàn'a, cu suf. -ària, in graiurile transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 110).
    stymàn'a, vezi stym.
    sutyj „fàrà coarne, sau cu cornele mici", „farà urechi, sau cu urechile mici", „farà coadà, sau cu coada scurtà" etc. — in graiurile lemkoviene (Stie-ber, Atlas lemk. II, h. 95, p.c. 3,4, 6—8, 1 ', 15, 17, 18, 20—24, 26, 28, 29,
33—37, 42—44, 47, 50, 52, 55, 56, 58, 63, 67—70, 72, 73, 75, 76, 79), galitiene (Malecki — Nitsch, h. 157 b, cu diverre varice fonetice, in p.c. : 2—5, 8, 10, 11, 13—15, 17, 19, 20, 23, 25, 26, 30, 31, 35—40), transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, Izoglosy, 17) f.a., precum fi in ucr. literarà (Hrinlenko, 520, Ukr.-russk.slovar', 539). Cunoscut fi in bielorusà (Vrabie, Termeni, 995). Etimol.:
<	rom. sut „fàrà coarne sau cu coarnele mici", cf. alb. shut (Capidan, Rom.-alb., 550, Scheludko, 119, Crànjalà, 444, Rosetti, II, 112 si V, 121), cu desinenza adjectivalà -yj, vezi § 31. Derivai : sùtka 1° „miei" ; 2° „mitìfor de salde" ; 3° „vargà cu mìtisori de salde" (Hrincenko, 520) < siìta, cu suf. diminuì, -k-a.
    svàra 1° „fnur impletit" ; 2° „sfoarà de undità, din pàr alb de cal" ; 3° ,,o plantà inaltà fi cu virful ascutit, pe plaiurile muntoa e" ; 4° „funie"—in graiurile bucovinene si pocutiene, iar ca regionalism, fi in ucr. literarà, cu sennil 4° (Hrincenko, 448, Ukr.-russk.slovar', 497). Etimol. : < rom. sfoàrà
<	gr. otpópa (Kaluzniacki, 21, Crànjalà, 432, Rosetti, IV, 119), prin rom. dial. sfoàrà. Despre ra >à, vezi § 17, pct. b. Cf. fi Ma’ccki—Nitsch, h. 112 polqczenie kapic (w cepach)“ : sfora, p.c. : 6, 15, 18, 20, 22, 24, 27, 32—35; svóra, p.c. 26; sfiora, p.c. 19, 29; sforka (cu suf. -k-), p.c. 9, 14, 23; h. 120 „Rozwora (we wozie)“ : sfora, p.c. : 9, 14, 17, 20,27, 33 ; sivóra, p.c. 39, 40 ; svora, p.c. 36.
    syndokóra, vezi cynhakóra.
    iypit, vezi s$pot.