542
CRONICA
?i literaturii croate. Pre^edinte al comitetului coordonator al societàri este prof. univ. Iaksa Ravlic, membru corespondent al Academiei de stìin^e a Iugoslaviei, iar secretar — scriitorul si criticul literar Igor Zidié.
     Lucràrile colocviului s-au desfàsurat la Dubrovnik (fosta Ragusa), orasul in care s-a nàscut si a activat scriitorul M. Driié.
     Tn afara unui mare numàr de participant din Iugoslavia (academicieni, profesori universitari, scriitori etc.) la lucrarile Colocviului au luat parte §i mai mul^i invitaci stràini : dr. Rudo Brtàn (Bratislava), mg. ph. Jukka Hyrkkanen (Helsinki), dr. V. Kudelka (Bmo), dr. Miroslav Kvapil (Praga), prof. dr. Irmgard Mahnken (Gottingen), prof. dr. I. Matl (Graz), prof. dr. Bruno Meriggi (Milano), dr. Istvàn Tóth (Budapesta) precum §i autorul acestor rinduri care a reprezentat Asociatia Slavistilor din R. S. Romania.
     in cadrul Colocviului s-au prezentat, grupate in 3 cicluri, referate care au analizat, sub diferite aspecte, opera marelui dramaturg M. Drzié :
      I.	Prima zi (4 oct.) Cuvintul de deschidere a Colocviului a revenit cunoscutului scriitor croat Miroslav Krleza (a càrui piesà „Familia Glemboiev" se joacà de cìtva timp pe scenele teatrelor din Bucuresti). Acest cuvìnt, de puternicà evocare, cu multe nuance si semnificayi. a fost cetit, M. Krleza neputìnd lua parte personal la festivitate.
     Sedin^a de dimineatà a fost rezervatà rapoartelor de ansamblu :
     1)	Dubrovnik-ul in epoca lui M. Drzic, expunere de mare erudititi fàcutà de eminentul istorie dr. Vinko Foretic, directorul Arhivelor istorice din Dubrovnik.
     2)	Epoca lui M. Drzic si unele probleme privind dezvoltarea umanistnului in sud-estul european. expunere prezentatà de autorul acestei cronici.
      3)	Artele plastice din Dubrovnik in epoca lui M. Drzié, expunere fàcutà de acad. dr. Cvito Fiskovié, directorul Institutului de arte plastice al Dalmatiei.
     In sedin(a. de dupà amiazà s-a trecut la prezentarea primelor comunicàri privind opera lui M. Driié :
     1)	Acad. dr. Iosif Torbarina, profesor la Facultatea de filologie din Zagreb : Marin Drzié — poet, o analizà critica profundà a operei poetice a scriitorului.
     2)	Dr. Rato Bogisic, conferentiar la Facultatea de filologie din Zagreb : M. Drzic — scriitor al jocurilor pastorale.
     3)	Dr. Milan Ratkovié, profesor la Facultatea de filologie din Zagreb : M. Drzié — scriitor de comedii.
      4)	Dr. Ivan Boskovic (Split) a prezentat date interesante privind comediile lui M. Drzic.
      Dintre delegaci stràini au luat cuvintul :
      5)	Prof. dr. I. Matl, de la Universitatea din Graz, care a vorbit despre valoarea portre-tisticà a lui Dundo Maroe, analizind màiestria artisticà a lui M. Drzié, realizarea atmosferei locale, a coloritului §i, mai ales, modalitàtile de expresie ale limbii croate vorbite, folosite de seriitor.
     6)	Prof. dr. Bruno Meriggi, de la Universitatea din Milano, a reluat eu interesante contribuii noi, tema expusà de dr. R. Bogisié.
      II.	A doua zi (5 oct.) a fost rezervatà unui numàr de 6 comunicàri in care s-au analizat, in continuare, diferite aspecte ale operei §i personalità^» marelui scriitor croat :
      1)	Planurile politice ale lui M. Drzic (Iosip Pupasié, asistent la Facultatea de filologie din Zagreb).
     2)	Despre „Hecuba" lui M. Drzié (Dr. Fr. Cale, profesor la Facultatea de filologie din Zagreb).
     3)	M. Drzic fi muzica (Dr. L. Zupanovic, compozitor).
      4)	M. Drzié si teatrul Renasterii (Dr. Fr. Svelec, profesor la Facultatea de filologie din Zadar).
      5)	M. Driic fi viata teatralà din Dubrovnik (M. Foretic, asistent universitar, fiul prof. Vinko Foretic).
      6)	Opera lui M. Drzié in lumina istoriei f i a literaturii {Z. Jelicic, profesor la Institutul pedagogie din Split).
      ,. Douà comunicàri s-au referit la punerea in scena $i la traducerea comediilor lui M. Drzic in limbi stràine, (Dr. M. Fotez, regizor din Belgrad si M. Vaupotovic, asistent universitar.,la Zagreb).	■ ■
      Un loc important a fost rezervat la Colocviu màiestriei artistice a lui M. Driic, anaìizei limbii si stitului operelor sale. Astfel :