116
EMIL VRABIE
     Contributiile pozitive aduse de Kaluzniacki la cercetarea influentei limbii romàne asupra ucrainenei (adzymka, balmus, balta etc.) vor fi semnalate, in cele ce urmeazá, la locul potrivit.
    ín 1892, ocupindu-se de influenta limbii romane asupra limbilor inveci-nate, Lazar §aineanu citeazá, uneori cu comentarii proprii, o serie de cuvinte romànefti din limba ucraineaná, spicuite din lucrárile citate mai ìnainte ale lui Fr. Miklosich fi E. Kaluzniacki. In ìncheiere el serie : „Cum se vede, ele-mentele romànefti din ruteanà sint importante fi numeroase. Ele ar putea fi considerabil sporite...“ (Sàineanu, Istoria, 275).
    In anul 1900, I. -A. Candrea publicà articolul Elementele romàne in Unibile slavice, bazat fi el, in parte, pe lucràrile amintite ale lui Miklosich fi Kaluzniacki. Printre aitele, Candrea atrage aici atentia asupra unei importante chestiuni de principiu in cercetarea raporturilor lingvistice dintre romàni si popoarele vecine : ,,E departe timpul, serie el, cind se aruncau in spinarea slavilor, ungurilor etc., tóate cuvintele care se gàseau la romàni fi in limba vreunuia din aceste popoare. Romànul era considerai numai bun a Ina cu imprumut, dar nici o datà bun a da cu imprumut ; era vesnic datornic, dar nici
o	datà creditor. Astàzi insà, in fata vreunui cuvìnt existìnd la romàni si In limba vreunui alt popor cu care am venit in contact, filologul impartial trebuie sà-fi punà ìntrebarea : e dat sau luat de romàni?" (Candrea, 409)1.
    Numàrul mare de imprumuturi, mai ales lexicale, din alte limbi nu dove-defte neapàrat inferioritatea sau slàbiciunea limbii care ia cu imprumut, ci aratà uneori, din contrà, forta fi vitalitatea ei, capacitatea de a se imbogàti terminologie fi expresiv, fàrà a-fi pierde specificul national, care depinde, in primul rind, de structura gramaticalà si de nucleul vocabularului. Toate limbile mari, de culturà fi de largà circulatie (latina, franceza, rusa, engleza etc.) au fàcut fi fac mereu imprumuturi lexicale si frazeologice din alte limbi, fàrà ca aceasta sà le schimbe structura specificà si fàrà sà le stirbeascà presti-giul. Desigur, Candrea ifi dàdea seama fi el de acest lucra. Nota de elevatie care se degajà din rindurile sale, citate mai sus, porneste, fàrà indoialà, din dorinta invàtatului romàn de a impune in cercetarea filologicà principialitatea fi obiectivitatea ftiintificà necesarà. Studierea influentei lexicale a unei limbi oarecare asupra alteia nu poate oferi nimic din punct de vedere stiin-tific pentru ierarhizarea lor calitalivà. Ea servefte doar la dezvàluirea inter-actiunii dintre sistemele lingvistice diferite fi, pe de altà parte, la desco-perirea unor tràsàturi fi particularitàti dispárate din limba care a dat cu imprumut, dar conservate in cea care a luat. Dupà cum am vàzut mai inainte, Candrea a subliniat el insufi acest ultim aspect, cu referire specialà la limbile slave fi la romànà (vezi fi § 3.).
     In raport cu studiile anterioare, etimologiile cìtorva cuvinte ucrainene de origine romàneascà din lista intoemità de Candrea au fost precizate si adìncite (geléta, filyn, kl'ah f.a.).
    Totufi, in citeva cazuri, etimologiile propuse de Candrea sint neconvin-gàtoare sau chiar grefite (rom. arcús > ucr. árkus, rom. bórtà > ucr. bori', bórta f.a.). Contributiile sale vaiabile vor fi mentionate la locul cuvenit.
     1	inainte de I.-A. Candrea asupra acestui lucru atrásese atenea B. P. Hasdeu, vezi Etymotologicum magnum Romaniae, Bucurejti, 1886—1903, s.v. altifà.