GRAIURILE POLONE DIN JUDETU1- SUCEAVA
277
Mihoveni si Bulai: taHig ruznyx, pin% roti i (B), iuz iag iest (M) ; c) in graiul de la Vicsani: iuzez nevasta. La Cacica am notat, in pozitiile respective, numai cazuri de pronuntare surdà, de exemplu: aS rer¡ka, {ak nema. Urme ale fcno-menului de sonorizare am gàsit totusi in unele forme flexiònare ale verbului byc: iezdym, tezdemv.
    Cea de adoua tràsàtura, , mazu.zcnie" — ?e intilne^te, in afarà de Cacica, in toate celelalte localitàti, in intensitàti diferite de la un grai la altul. Dintrc satele „góralilor“, cea mai mare ràspìndire a acestui fenomen o cunoaste Poiana Micului : bycek, cel'icka, strasyilo, casem, cy, cysty ; in celelalte localitàti ale graiului apar sporadic: cy (Pt), cosnek (PI), ceSe se (S). Fonetismul cu „mazurzenia“ s-a pàstrat cel mai bine in Bulai $i Mihoveni: bycek, copka, caska, carny, kurcenta, carny, sey^eu, kf'icy, becy, mrucy, vyrcy, sceble, zmar-sdíi, ruzny, ocuf (G. pi.) etc., iar in Vicsani — numai in vorbirea generatiei in virstà: Haska, zmarski, ze, psysla.
     Cea de a treia tràsàturà — diferentierea ìntre vechiul à (scurt) $i à (lung) cunoaste aceeasi ràspìndire ca si fenomenul „mazurzenie“ : s-a pàstrat in toate graiurile, in proportii diferite, lipsind insà cu totul din cel din Cacica. De exemplu: provda, posek, gnozdo, zopaska, snodane, piiok (in satele „góra-lilor“) ; sl’imok, pnok, copka, mo (p. 3 sg.), xodok, zepok, emento!; (B si M). piiok, Snodane, se^ol (p. 3 sg.) — in rostirea unor informatori in virstà din Vicsani.
    Mai mentionàm o serie de fenomene dialectale pe care le ìntìlnim, de data aceasta, in toate graiurile de la noi, inclusiv la Cacica: 1) Prezenta destul de freeventà a reflexului y dupà consoanà durà si i dupà consoanà moale a vechiului è, in cuvinte ca: shik, ne^vic, vis // iizek (C, V), pogzyp ¡\pogrip (graiul „góralilor“), xl'ip etc. ; 2) Inchiderea vocalelor nazale: § spre y, iar cìnd se disociazà — ym, yn, yrit q spre i{ respectiv um, un, ur¡. De exemplu: gys, 3nsla, zaiunc, untroba, dymp, klympko, zymbadlo, rumbe (p. 3 sg.) su-méek, murjka, paiurjk, ryr¡kof, rynkavice, sumsat mesunc etc. (satele „góra-lilor”), paiur¡k, paiuneyna, ryrjkaOice, mesunc (C), pa¿ur¡k, dump, ry,kafy ryr\kavice, iyzyk, vusy, sumsada (B si M), pa[uncyna, gys, gysor, dymbina, zymbela, ryr\kavice, mesunc (V) ; 3) Lipsa desinentei pers.'1-a pi. — va. Acea-stà desinentà, care caracterizeazà regiunile de ses ale Poloniei Mici, am notat-o in vorbirea unei singure persoane, din satul Frumoasa: zapominava. Ultímele trei tràsàturi sìnt specifice numai ariei de sud a graiurilor malopo-lcns convergente, ceea ce ne permite delimitarea mai precisà a teritoriului-din care s-au desprins graiurile de la noi.
    Aceste date lingvistice confirmà, in acclami timp, datele nelingvistice referitoare la localizarea acestor idiomuri.
    Raportìnd, asa cum am procedat mai sus, graiurile polone din regiunea Suceava la graiurile convergente din Polonia Micà, observàm cà tràsàturile caracteristice dialectului malopolon s-au pàstrat cel mai bine in graiul de la Bulai, cel mai recent pe teren románese. In afara fenomenelor amintite, ìntìlnim aici si alte fenomene, specifice numai Poloniei Mici: lipsa metafo-niei lui e/o, cazuri de disparitie a rezonantei nazale a vocalelor, pronuntarea