290
GHEORGHE CIPLEA
ìntre graiurile morve de est (fi putem preciza cà este vorba de graiuri morave de sud-est). De ex. : ja su3 ,,eu sint“, ti si „tu efti“, on je ,,el este“, mi zme „noi sintem“, vi ste „voi sinteti“, on' i su ,,ei sint“ (de subliniat faptul cà noi nu am notat vreo deosebire ìntre forma persoanei I-a sg. si cea a persoanei a Ill-a plural, care in alte graiuri morave, cum sint cele dolene, apare forma su ,,(ei) sint"). Forma xcu ,,(eu) vreau" modelatà dupà jsu, poate fi incadratà tot aci4.
    Verbele de conjugarea a Ill-a si a V-a (dupà Bohuslav Havrànek — Alois Jedlicka5), au la persoana a 3-a pi. a indicativului prezent desinenta u: (lung) sau u (scurt) vechi, de ex. pracuju : ,,(ei) lucreazà“, d' elaju : ,,ei fac“ (uneori fi „lucreazà“, poxazi(j)u „provin", xod'iju ,,ei umblà“, vafiju ,,(ei fierb“, piju : „(ei) beau“, daju : ,,(ei) dau“, volaju ,,(ei) strigà, cheamà", nemaju ,,nu au“, vikladaju ,,ei explicà, spun“ 6 etc. Desinenta persoanei a Ill-a pi. a indicativului prezent in ù/u are la bazà, afa cum s-a mai spus aici, -Qt sau -§t din limba cehà veche. Ìn vechea cehà, deci ar fi trebuit sa dea -ut, -àt, iar dupà càderea consoanelor finale s-a ajuns la volajti7 etc. Pierderea cantitàtii din desinenta personalà poate fi o evolutie mai nouà.
    Ìn incheiere subliniem cà ìn cele expuse mai sus am vrut doar sà scoatem in evidentà, deocamdatà, unele aspecte care caracterizeazà graiul din CI o-podia ca fàcind parte dintre graiurile „moravo-slovace“ sau morave de su d - e s t1 (in care existà ìnsà fi elemente din alte graiuri morave ca cele dolene etc.)
HEKOTOPblE XAPAKTEPHblE OCOEEHHOCTH MOPABCKO-CJIOBAL1KOIOIOBOPA
KJIOIIO/ltfl (EAHAT)
(Pe3ioMe)
     Bo BBCfleHHH naeTCH KpaTKan HCTopHKo-reorpa(J)H4ecKaa cnpaBKa o »htcjihx h cbmom Mec-TeHKe Kjionojwa, a TaioKe KJiaccH(t)HKauHH h pyMbiHCKoe HaiBanne (npeanoweHHoe aBTopoM) HCLUCKHX TOBOPOB.
     1	Cf. DuSan § 1 o s a r, DneSni rozdéleni nàfeii na vychodni Morave, ìn « Studie ze slo-vanské jazykovèdy » p. 388. Aici se dà isoglosa persoanei I-a sg. a verbului byt (i) „a fi“, sul/jsem ,,eu sint“ ; Frantisek Tràvnfòek, op. cit., p. 419; Jan Gebauer, op. cit., Ili, partea a 2-a, p. 413.
    2	Cf. Jaromfr Bèli 6, op. cit., p. 170.
     3	Vezi Ceskd mluvnice, Praha, 1963, p. 267 urm.
4	Cu privire la clasificarea verbelor ìn conjugàri, vezi aici p. 289 nota 4 alineatul 2. Dupà
clasificarea lui Tràvnicek din Mluvnice spisovné leStiny I, Praha, 1951, p. 563, verbele date de noi se ìncadreazà la conjugàrile I, IV, V, VI.
    6Cf. Antonin Dostàl, Ndstin dèjin teského a slovenského jazyka, Praha, 1954 (rotaprint), p. 64, 131.
      6	Din declaratia locuitorilor cehi reiese cà provin din localitàti asezate ìn sud-e'stul Moraviei. Astfel, unul dintre subiec^ii ancheta^i Ingr Jirì, colectivist pensionar, nàscut la 1886 declarà: Moi rod’ili poxa: zeju z Moravi, z Vranovic... NaSi bili z Vacenovic jak mu: j pan ta: ta bil (z) s KS (f) ebic, jedn’i z HruSek... „ Pàrintii mei provin din Moravia, din Vranovice, asa cum bunicul meu era din Krebice, unii (provin sau sint) din Hrusky „... Noi, ara identificat pe harta CSSR (Cehoslovaciei) 2 din locaUtà^ile amintite: Vranovice ìn raionul Breclav in Moravia de sud-est, mai existà $i in raionul Pribram din Cehia sud-vesticà; Hrusky se aflà la est de-Breclav.