402
LUCIA DJAMO-DIACONITA
    7.	De asemenea ín text apare si conjunctia a>K, specificá limbilor poloná,, ucraineaná si cehá1 care introduce o propozitie temporalá: h eapH TaK AOArO dJK 3 NHJf KK1H4,{T Kc>Aa mpKONaa (f. 5r).
    8.	O alta particularitate a textului o constituie folosirea conjunctiei a cu valoarea copulativá 2, paralel cu conjunctia h care predominá. lata exemplele ín care apare conjunctia a cu valoare copulativá: kti3a\h.a.ac»kkh K*KRHnk KapIHOH a.A-A0>KKH KHHO a.A.3fpH’K llípl^ (f. T), KM.3A\H K^KKHI^t AOKK/K a A^lí AOJKKkJ MpHllO\'THHKa (f. T) IipCU,tAH CKp03 MHCT** llAaTHN* d PáK’h 0\'tT0HTCA (f. 10v).
    ín domeniul lexicului, ne vom opri mai íntii asupra terminologiei farma-coterapeutice.
    Pentru notiunea generala de „iarbá de leac, doctorie" se folosesc paralel doi termeni: kwahk fi 3eaki.
    E ki a h k „planta, planta medicínala, leac“ este cuvínt general slav s, cunoscut textelor slave vechi4 fi folosit frecvent ín textele slavone 5.
    ín fragmentul de care ne ocupám, termenul se folosefte ca sinonim al luí 3íaTí, dar cu o frecventá redusá, fiind atestat ín douá variante: k-kiaa care reda forma veche (f. 2r) §i KiviAHHd (f. 3r)derivat cu sufixul — kh¿, despre care Fr. Slawski afirma cá apare íncepind cu sec.al XV-lea6, ceea ce si explica folosirea oarecum izolatá din textul nostru.
     3	a a k f si 3 t a h k „legumá, planta" este un cuvínt general slav atestat si ín textele slave vechi7. Cuvintul care apare si ín slavona románeascá sub forma síaTí, K-bpsr, KSpSfNH8,ín textul nostru se gáseste ín aceste variante: síaVí (f. lr, 4r, 5r’v, 8r, 9r, llv), 3-kAA (f. 8V, 10r, llr’v) ?i izolat (probabil ca un „lapsus calami"), 3 a te a a (f. 4V). ín fragmentul din ms. 740 este folosit ca un termen tehnic, pentru a desemna o planta medicínala, asa cum
     1	Vezi St. Slawski, op. cit, p. 25 care precizeazä cà este formata din a si câ, în limba polonâ, a apärut în sec. XIV—XV.
      2	Vezi Slovnik jazyka staroslovênského, Lcxicon linguae palaeoslovenicae, fasc. 1, Praga, 1958, p. 4.
     3	Vezi Fr. Slawski, op. cit., p. 53.
    4	Sadnik çi Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 15.
     5Pamvo Berinda (JleKCUKOH c.weeHopocbKuù Ilameu Ecpundu (Kiev, 1961, p. 12) îl explicâ .vkKjpcTK ■ aabo tpSthsna, s'fcAM ; Mardarie Cozianul înregistrînd cuvîntul de doua ori îl traduce: 1 aîckshtapî, aîkShpî çi 2. apex (p. 113). Dupä pärerea noastrà nu este vorba de doua no^iuni diferite, ci de un termen tehnic care însemna „iarbä de leac“ precum reicse, din faptul cä tot Mardarie Cozianul, înregistrînd cuvîntul hIaba (p. 289) îl explicâ ekiaIe, a^kap-ctbo si-1 traduce askShps cît si dintr-un document prin care Radu Paisie adresîndu-se lui Fos Hanâ$ din Braçov, îi scrie: Ad a\h n«cncAaeui rocnOAcTR» th l'sprt RpamoA h ci shaIî u>t Rkcsç koaîc’i I» (Arhiva Braçov nr. 296, G. G. T o c i 1 e s c u, 534 documente istorice slavo-române din Tara Româneascà $i Moldova privitoare la relatiile eu Ardealul 1346—1603, Bucuresti, 1931, p. 343.
     1	Fr. Slawski, op. cit. p. 53.
     7	Sadnik çi Aitzetmüller, Handwörterbuch, p. 166 çi 336.
      8	Mardarie, p. 142.