498
CRITICA }i BIBLIOGRAFIE
de un tratament unitar: de la caz la caz o unitate lexicalà este calificatä mai intii ca adjectiv, apoi ca substantiv si invers. Socotim, de aceea, drept un merit al Micului dictionar faptul cä a mers pe linia simplificärii, introducind ordine in aceastä problema : de cite ori un cuvint e pasibil de o dublä interpretare, autorul il considera, de regulä, mai intii adjectiv fi dupä aceea substantiv, de exemplu : a d e r e n t adj. ...m.-, brunet adj. ...m. ; contemporan adj. ...m.\ h o i n a r adj. ... m. f.a.m.d.
      De la aceastä regulä fac excepte, intre áltele, asa-numitele etnonime, categorie care desem-neazä apartenen^a nationalä. Articolele respective acordä primul loe substantivului: b il l g a r-d, w./. (sic) ...adj.; danez, -ä m.f. ...adj. ; letón, -á m.f. ...adj.) spaniol, -á m.f. ...adj. fi multe áltele.
      Chiar si denumiri generice, care nu se referä la membrii unei colectn'itàli etnice concrete, sint aliniate etnonimelor sub raportul succesiunii pär^ilor de vorbire : barbar m. ... adj. ; c r e o l-cv m.f. ...adj.
     Cu tóate acestea, etnonime ca román, rus apar mai ìntii ca adjective, ceea ce — in treaeät fie zis — nu concorda nici cu tratarea lor in DM (aici substantive sint toemai roma n rus1, iar adjective román2, rus2) fi DL (aici roma n 1 e adjectiv, román2 substantiv fi invers, rus1 substantiv fi rus2 adjectiv).
      In aceeafi ordine de idei, nu ni se par färä cusur nici sintagmele romànefti om sadic (s.v. sa die), om stingaci (s.v. stingaci) in postura de echivalente ale cuvintelor rusefti caducm fi aeeiua. ln limba rusä, precum se ftie, substantívele nu pot avea, in principiu, aceeafi formä ca fi adjectivele, de aceea, bunäoarä, roscat ca adjectiv se redä prin pbiMciiü, iar roscat ca substantiv prin pbioKuù ueAoeeK (s.v. roscat). In romänä insä, acelafi cuvint poate funciona fi ca adjectiv, fi ca substantiv. Astfel, in contextul „cutare e un stingaci", cuvintul precedatde articolul nehotärit se substantiveazä, pe cind in contextul „cutare e stingaci in societate“ rämine adjectiv1.
     Pornind de aici, sintern de pärere cä mai simplu fi mai conform cu spiritul limbii romàne ar fi fost sä se redacteze articolele in chestiune dupä modelul lui roscat, adicà: sadic adj. caAHCTCKHM ', ni. Ca/JHCT m. ; stingaci adj., fig. nejiOBKHil, HeyKJitOKHii ; m. jieBuia m. fi /.
     S-ar putea obiecta cà dic^ionarele normative noteazä numai substantivarea lui stingaci, nu fi a lui sadic. Dar hoinar nu e trecut in DL fi DM cu valoare de substantiv fi totufi figureazà ca atare in Micul dictionar.
     V.	Enumeràm in continuare ctteva neclaritàti sau scäpäri märunte.
     1.	astàzi ...de ~ pina miine co JJH5I Ha flCHb. Ilustraba romäneascä nu reprezintä o lo-cu^iune frazeologicä, dar e tradusä printr-una ruseascà, care are infelesul de azi pe miine„ Cf. azi ... de ~pe miine co flHa Ha zienb.
      2.	S-ar fi pùtut adàuga \a.av e ao sintagma pentru a ilustra posesia concreta, care se exprimä. dupä cum se ftie, cu ajutorul frecventelor locutiuni y mch.h, y meó.i etc., neconsemnate in cor-pul articolului.
     3.	bunä-credintä...afide~ 6biTb aocTOHHbiM HOBepiia. Construc^ia ruseascä inseamnä „a fi demn de incredere“, pe cínd cea romäneascä „a fi sincer, cinstit, onest“ (cf. DL, s.v. bunä-credintä).
      4.	In articolele consecutive c ä s a t o r i ...(despre barbati) ... (despre fernet)'...; c ä s à-t ori e ...( despre bärbat ) ... ( despre femeie) ... nu in^elegem de ce formúlele din paran tezä diferä in privin^a numàrului.
     5.	Termenul modal intr-o ilustrare ca propozitie ~ à (tradusä npwiaTOMHoe o6ctoh-TenbCTBeHHoe) este sinonim cu locuCiunea de mod2. Retroversiunea sintagmei rusefti ne duce insä la „subordonata circumstanCialä“.
     6.	Se omite indicarea regimului unor verbe rusefti, care se deosebesc sub acest raport de echivalentele lor romànefti: Mceimmbcn (s.v. càs àt ori), Meiuamb. npennmemeoeamb (s.v. impie die a), ójtaeodapunib (s.v. mul tumi).
     7.	veni... (a se potrivi) npHXOAHTbe»; ...iti vine bine 3T0 Te6e mjict. Nu e limpede la care anume ìn^eles al verbului a veni se refera explicaría din parantezä, de vreme ce seaflàla distan^à de sintagma citatä alàturat. In DL, „a se potrivi“ se ìntilnefte de douä ori in corpul articolului veni (sub 11), o datä cu privire la ìmbràcàminte fi a doua oarä cu privire la un sens subordo-nat invechit „a se cadra". Traducerea propusä e improprie insä in amindouä cazurile.
       1	Vezi mai pe larg A. G r a u r, Nom d’agent et adjectif en roumain, Paris, 1929, cap. « Distinction entre substantif et adjectif», p. 16 — 22.
       2	Cf. Gramatica lim^ii romane, II, Bueureçti, 1966, p. 307.