518
CRITICA Si BIBLIOGRAFIE
tittu, devine evidenti tendinea autorilor— firi ìndoiali, meritorie — de a depili limitele unui dic^ionar propriu-zis bilingv, în sensul apropierii lucràrii lor de structura dic^ionarelor explicative.
      In consecin^à, consultarea lucràrii aduce foloase nu numai boemiçtilor, ci $i rusiçtilor, slavisticii ìn generai. In legituri cu acest aspect este semnificativ, cred, urmàtorul amànunt: ìn timpul unei dispute — la consfituirea de la Ljubljana, din 1964, a Comisiei terminologice internationale de pe lìngi C.I.S. — pe tema ìntrebuintàrii rus. npocmopeuue, dificil de redat in alte limbi, s-a apelat la Dictionar, pe care delegaci cehoslovaci il aduseserà cu ei. Sintag-mele ilustrative din corpul articolului respectiv au fost suficiente (ìn lipsa unor izvoare de mina ìntìi) pentru a permite stabilirea vaiorii termenului uçurînd implicit gisirea unor echivalente ìn alte limbi slave.
      In alcàtuirea listei de cuvinte s-a Zinut seama de toate domeniile esentale ale çtiinZei limbii ruse (lexicologie, gramatici etc.), inclusiv de istoria limbii §i dialectologie. Au fost inclusi, de asemenea, termeni care Zin de paleoslava, gramatica comparati a limbilor slave, parZial de indo-europenisticà $i lingvistica generali. Asadar, lista de cuvinte depiseste sensibil cadrul rusis-ticii ca disciplini lingvistici.
     Cìt pnveste materialul excerptat, acesta este constituit mai ales din lucràri de ling-vistici sovietici, firi a fi ìnsi neglijate operele capitale ale Imgvistilor ruçi din a doua jumi-tate a secolului trecut çi de la începutul secolului nostru. Au mai fost folosite unele lucriri ale savanZilor striini (A. Vaillant, Fr. Trávnícek ç.a.), traduse in rusi, §i termenii de spe-cialitate ìnregistraZi ìn dicZionarele ruseçti, explicative sau de terminologie lingvistici. Au fost puse la contribuZie in total, exhaustiv sau parZial, 78 de lucriri, la care trebuie si adiu-gim articole din principalele reviste de specialitate (v. Seznam cxcerpované literatury, p. 12—14).
*
      Tratarea lexicografici a unui material atìt de variat nu putea si nu duci, pe alocuri, la unele inegalitiZi, inconsecvenZe sau lacune. Vom interveni, in cele ce urmeazi, cu o serie de sugestii çi observaZii de care s-ar putea (ine seama la o noui ediZie.
      Mai ìntìi, despre lista de cuvinte. Aceasta reflecti, fireçte, stadiul in care se gisea terminologia lingvistici in momentul in care s-a alcituit Dictionarul, fiind folosit tot ce era mai reprezentativ in stimma limbii ruse pini in deceniul al sasclra inclusiv. Cum ìnsi tocmai ìn acest deceniu ìncep si capete amploare, in U.R.S.S., studiile de lingvistici structurali, terminologia respectivi n-a putut fi ìnregistrati decìt parZial. Evident, ìn cazul unei reeditiri va trebui si se meargi mai ales pe linia cuprinderii elementelor noi ale metalimbii ruse, (in generai, ìmprumuturi sau — mai rar — calcuri) care ìntretimp s-au ìncetiZenit in lucririle de lingvistici moderni, de ex.: spatfi, òucmpuóynun, òuxomoMtmeCKan meopusi, uioMopifiuiM, uiimeptpepeHiiiiM, UHcfiopMùHm, KOMMymaifun, MemanMK, Mopc/i, naHxpoHUH, napadueMamuKa, nopo-MÒemie, nopo.yicdaiouia.'i zpaMMamma, manconoMUH etc., inclusiv denumiri de çtiinZe sau discipline larg cunoscute (ceMUomiiKa, ncuxojumeucmuKa ?.a.) 2. Nefiind ìnci cristalizati pe deplin, aceasti terminologie necesiti o anumiti selecZie tinìndu-se seama, ìntre áltele, de unele fluctuaZii inerente perioadelor de ìnceput (variante morfologice si grafice, dublete lexicale cu valoare circulatorie inegali etc. 3),
     Lista de cuvinte poate fi completati, in acelaçi timp, cu o seami de termeni tradizionali, bunioari cuvinte care conZin in structura lor la finali morfemul -eeòeHue (KaeKaioeedeHue, nyuimoeeòeHue, ypapmoeedemie etc.) sau -ucmuKa (comp. echivalentele rusesti, binecunoscute, ale ceh. baltistika, bèlorusistika, bohemìstika, makedonistika, paleoslavistika, serbokroatistika, slo-vahistika, slovenistika, ukrajinistika ç.a. 4), ca si ne rezumim numai la cìteva exemple de ter-
       1	Seinnal5m, insS, ci\ traducerea rus. npccrr.opeuue in ceh5 (lidctd miuia, cbccnd mluva 'vorbire populara’) «ufera sab raportul exactiti'itii. Este vorba, dupa pArerea noastia, de Umbajul familiar ncliterar; cf. npocmopeHHuu tradus in englezd: substandard colloquial (M. Benson, Dicticnary cf Russian lcrstnal Names, Philadelphia, 1964, p. 153). Si-apoi, mai trebuie desprins un al doilea sens, specializat, cate nu figuieazS in Dicficnar: tcrmcn, expresie sau forma gramaticald aparfinind limbajului familiar nelitcrar (v., de ex., Cjicicpb pyccnoco H3bisa, vol. Ill, Moscova, 1959, s.v. npocmopenue).
       2	Asemenea termeni, in cea mai mare parte, au si fost invcntariati lexicografic sub forma de liste (v., de ex., O. S. A h m a n o v a, OcHoenan mepMuHOAoeuH dccKpunnmenou AuneeucmuKU, in «JleKCMKOrpa^H^ccKHH cGopmhk»,
VI,	1963, p. 131—138; I. R e v z i n, O. R e v z i n a, Kpamnuu cAoeapb mepMUHoe cmpyKmypHou AumeucntuKU, In «PyccKHii itibiK b HauHOHajibHOM xuKOJie», 1966, 5, p. 81— 86) sau dictionare propriu-zise (E. H a m p, op. cil.\ O. S. Ahmanova, op. ci/.).
      3	Vezi V. A. I t k o v i c i, O cAoeape uoeoii AumeucrnuuecKou mepMuno.weuu, in «JlHHrBHcniMecKafl TepMH-«ojiorHfl m npHK;ia:tnaH TononoMacTHKa», Moscova, 1964, p. 39.
       4	Vezi, de ex., Soupis zikladnich jazykovidnych terminA, Praga, 1963, p. 9.