480
CRITICA ?i BIBLIOGRAFIE
     Un spa^iu larg se acordà problemei vocalei o in slava comunà 1. Este emisà presupunerea, intàrità de numeroase fapte din limbile slave $i neslave, cà in slava comunà exista corela^a 5: à $i nu o : a, cum se credea indeob^te. Este atinsà in treacàt §i problema originii akaniei in limbile slave, pe care autorul o prezintà ca pe un fenomen foarte vechi. Dupà cum se ?tie, aceastà problema a fost pe larg dezbàtutà in paginile revistei «Bonpocw H3biKo3HaHHH» 2, fàrà a se ajunge insà la o unanimitate de vederi. Faptele pledeazà, totuji, in favoarea aitei teze, aceea a dezvoltàrii strict locale $i tirzii a vocalismului atonie slav. Despre acest lucru s-a mai scris, a?a cà nu e cazul sà revenim.
     In articolul sàu, XapaKmep Ha ducKycuoHume ebnpocu e cpaeHume.wama epaMjmuKa Ha CjiaexHCKume eJiutu (p. 35—50), I. Lekov stàruie asupra problemelor litigioase ale gramaticii comparative istorice a limbilor slave.
      Dupà pàrerea autorului, aici intrà: 1) obiectul ?i metodele gramaticii comparative-istorice ;
2)	originea limbii slave comune ?i ràspindirea sa teritorialà; 3) divizarea dialectalà a slavei comune; 4) epoca balto-slavà; 5) periodizarea §i clasificarea limbii slave comune §i a diverselor limbi slave ; 6) tendicele de dezvoltare dependentà si independentà a limbilor slave. Sint enumerate totodatà opiniile unor invàdati la adresa fiecàreia din aceste probleme, insolite de obscrva^iile $i aprecierile autorului.
     In ultimul deceniu, au luat amploare in lingvisticà — deci ?i in slavistica -— cercetàrile tipologice. Pentru a ne convinge de aceasta, e de ajuns sà ràsfoim principalele periodice de specialitate care apar in parile slave ?i neslave. Probleme de tipologie a limbilor slave abor-deazà $i prezenta culegere.
     Istvan Fodor propune in articolul sàu, La typologie des langues slaves et le genre grammatical (p. 51—58), o clasificare tipologica a limbilor slave dupà categoria genului. Aceasta din urmà este definità ca o categorie morfologo-sintacticà, pe care nu o omite nici clasificarea tradizionali diacronica a limbilor slave. Pentru clasificarea tipologica, criteriul propus este insà insuficient fiind nevoie §i de alte categorii, cum sint cele de animat-inanimat, de persoanà-non-persoanà 3. Lulndu-le in considerare §i pe acestea, autorul schi^eazà o clasificare tipologica a limbilor slave, !n care valorificà idei exprimate inaintea sa de N. Durnovo 4, L. Hjelmslev 5 $.a.
     Articolul cercetàtorului bulgar Sv. Ivancev, KbM xapaKmepucmuKa Ha zaoìojihhh eud e cjaenucKume et ui/u (p. 59—80) este consacrai tipologici aspectului verbal in limbile slave. Analizind o serie de teorii moderne cu privire la aspectul slav 6, autorul ajunge la conclu-zia cà eie nu tin adesea seama de toate manifestàrile posibile ale acestei categorii. In principal, articolul concretizeazà, completeazà si precizeazà — cu aplica^ii la bulgara, rusà, cehà — tezele lui R. Jakobson referitoare la aspecte elaborate incà in anii 30 7. In limbile amintite, opo-zi^ia morfologica formà perfectivà — formà imperfectivà, propusà de Jakobson, nu acoperà insà unele cazuri concrete de folosire a formelor de aspect. De aceea — afirmà autorul — trebuie sà avem in vedere ?i opozi^iile semantice, ale càror membri se deosebesc prin con(inut ?i prin intrebuin^are.
     Corectivele introduse de Sv. Ivancev sub forma unor scheme-opozitii semantice concrete ar putea fi totusi cu greu extinse asupra intregului sistem aspectual slav. Datele limbilor cehà, bulgarà si rusà nu epuizeazà complexitatea raporturilor aspectuale. Din punctul nostru de vedere, rezolvarea problemei comporta douà obiective: relevarea, pe de o parte, a tràsàtu-rilor comune tuturor limbilor slave, iar pe de alta, a celor individuale, caracteristice pentru sistemul aspectual al cutàrei sau cutàrei limbi slave.
      1	Aceastä parte a lucrürii lui VI. Georgiev este reprodusà in revista «Bonpocw ksi.iKOmahhh» 1963, 2; vezi de asemenea flucbMO e pedaKifuto. Oöufec.iaesHCKoe jHaienue npoÖAeMbt aKanb.i, ibid., 1964, 4.
       2	V. G. R u a e 1 i o v, K (fioHOAOiunecKOÙ uHmepnpemaifuu pyccKoeo aKaHb.i. BH, 1963, 2; P. S. Kuine-(ov, K eonpocy o npoucxojtcdeHuu ciKciHb'i. BH, 1964, 1 ; V. I. L ! t k i n, Eute k eonpocy o npoucxOMcdemiu
pycCKOïO aKahbH, B >1, 1965, 4.
      3	CA. A. Z a 1 i z n e a k, Kameeoputì poda u odyiueejieH: ocmu e pyccKOM ’ì	B>1, 1964,4; O. G-Karpinskaìa, TunoAoaun poda e cjiobhhckux njbinax, Bil, 1964, 6.
      *	N. Durnovo, La catégorie du genre en russe moderne, RESE, IV, 1—* 1924.
       5	I,, Hjelmslev, Animé et nonanìmè, personnel et non-personnel, « Traveaux de r Institut de linguistique », I, Paris, 1956.
       8 Vezi de exemplu culegerea de articolo Bonpocu eAaeoAbnoeo suda, 1962, p. 438.
      t R. Jakobson, Zur Struktur des russischen Verbums, Charisteria Guilelmo Mathesio quinquagenario, Pra* gae, 1932.