86
MAXIM SL. MLADENOV
mék’ica ‘plàcintà’ fi klàtita (< rom.) ‘plàcintà fàcutà cu ou’ ; múka ‘chin’, ‘chin sufletesc’, fi kanún (< rom.) ‘chin fizic’; breg mal (in generai;’ fi mal (< rom.) ‘malul abrupt al Dunàrii’ etc.
F. CARACTERI STIC ILE FONETICE ALE 1MPRUMUTURILOR
    16.	Intnicit deocamdatà este greu sà determinàm exact specificul tràsà-turilor fonetice ale graiurilor romànefti din care s-au imprumutat elementele lexicale discútate, vom face numai unele observatii generale asupra celor mai importante schimbàri fonetice suferite de ìmprumuturi. Unele din aceste cshimbàri se datoresc substitutiei, iar áltele sint cerate de conditiile fono-mor-fologice, fi vor fi indicate la locul potrivit.
    16.1.	Diftongul oa din ìmprumuturile romànefti s-a pàstrat aproape in toate cazurile, indiferent de conditiile fonetice in care se gàsefte : verisoara, goánga, kodda etc.
    Adàugàm cà diitongul oa se ìntilnefte de asemenea in unele cuvinte bul-gàrefti, ca element de formare a cuvintelor : bodé, dar izboàdà (verb iterativ). Probabil cà diftongul oa a fost imprumutat in perioada unui contact strìns romàno-bulgar, pe vremea cind graiul era incà mixt, fi intregul sistem se gàsea ìntr-o fazà de fixare a unitàtilor sale. Afa se poate explica prezenta unui element stràin in sistemul fonetic. Consolidarea legàturilor corelative a fost influentatà de marele numàr de ìmprumuturi cu diftongul oa, fi deci influenza foneticà a avut loc, ìnainte de toate, pe baza lexicului imprumutat1. Se poate deci afirma cà diftongul oa a intrat in graiul bulgar din Novo Selo prin marele numàr de demente lexicale in care se intilnefte. Acest fapt capàtà fi un important sens teoretic, deoarece aratà cà istoria unui anumit colectiv lingvistic actioneazà indirect asupra sistemului fonetic al limbii2.
    ín legàturà cu diftongul oa este interesant de mentionat cà el nu s-a pàstrat in ìmprumuturile din limba romànà in graiurile rusesti (lipovenefti) ■de pe teritoriul Romàniei3, in graiurile bulgare din Banat4 si in cele din jurul Bucureftiului ®, cu toate cà purtàtorii lor sint bilingvi.
     16.2.	Vocala t din limba romànà, sub accent fi in afara accentului, este inlocuità cu a 8.
     a)	sub accent : kàrn < etra ; kàrza < cirjà ; orànda < orìndà ; ràp <rip ; ràza < rìzà ; rdsnica < risnità ; stana < stinà ; pàrg < pirg ; tàmpla < timplà ; tàrtica < tirtità ; tàrla < li ria ; smàrk < smxrc ; Sopirla < fopirlcì ; zàmbre
<	zimbre ; zgàrò < zgirci etc. ;
1 Cf. \ . G. Orlov a, JJucKyccua o npoó.ieMax cyócmpama in «Bonpocw aiMKOìHanHii»,
1955, nr. 5, p. 173.
1 Cf. B. T r n k a, K ducKyccuu no eonpocaM cntpyKmypa. lui Ma in «Bonpocw «3biK03HaHHH»,
1957,	nr. 3, p. 52.
       5	Cf. Em. V r a b i e, o/>. cit., p. 107—129.
       Cf. St. S t o i k o v, PyMbiHCKii eAiumuti e .¡encuKama Ha ób.icapcKUH óaHamcKU eoeop, in Omagiu lui Iorgu Iordan, p. 827.
6	Cf. Em. P e t r o v i c i $i Em. V r a b i e, Sb.ieapcKU.im eoeop e c. IJoneut-JIeopdeii
(EyxKypeufKa oó.tacm) in «Ejn>rapcKH e3HK», XIII, 1963, nr. 2, p. 110—122.
      *	Cf. St. S t o i k o v, op. cit., p. 827.