INFLUENTA limbii romane asupra limbii ucrainene
153
alb. kèpushè „zecca“, „moscone“ (Leotli, 443), probabil cuvìnt autohton (DA, I, 116, Capidan, Raporturile, 204, Dragami, 75, Rosetti, II, 102 si 110). Despre accent, vezi § 35, pct. c. Derivat : kapusànka „un fel de lina cu impuntati“ — in graiurile transcarpatice“ (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyska, 110), din kapus -f- suf. — ànka, la fel ca in kakaradz'dnka, vezi.
    karaùsa „camion“ — in graiurile de vest (Zelechowski, 335). Etimol. : Formatie proprie < rom. dial, car aus, lit. cäräüs < a càrà -f- suf. -aus (Can-drea — Densusianu, 39, nr. 255, Scheludko, 134, Sarovol's'kyj, 55, Cränjalä, 438, Rosetti, V, 120). Despre -a, vezi § 26.
    karüca 1° „caretä“ ; 2° „cärutä adincä, cu douä roti, in care hutulii ìn-carcä gunoiul pentru a-1 transporta la cimp“ — in graiurile bucovinene fi hutule (Hrincenko, 224, Stolbunova, 74, Ukr.-russk. slovar', 315, cu mentiunea „regionalism“). Etimol. : < rem. cärutä (Kaluzniacki, 16, Sàineanu, Istoria,
275,	Candrea, 404, Candrea—Densusianu, 39, nr. 253, Scheludko, 134, Sarovol's'kyj, 55, Cränjalä, 432, Rosetti, V, 119, Graur, 70), prin dial, carütä. ìn unele graiuri ucrainene de tip bucovinean acest termen nu are nici un sinonim (Stolbunova, ibid.).
    kastràma „pastramä (de oaie)“ — in graiurile de stepà (Zavorotna, Osoblyvosti, 12—13). Etimol. :< rom. pastramä < ngr. nampa/iàg < tc. pastirma (DLRM, 589), cu disimilarea consonantica p... m > k ...m.
    katün „cätun" — in graiurile transcarpatice fi in aitele, cunoscut pe un teritoriu foarte intins (Korcinskij, 43). Etimol. : < rom. dial, catùn, de origine balcanica, cf. arom. cätün (Papahagi, 283), alb. katunt „sat“ (Leotti, 425), farà etimologie sigurà (Rosetti, II, 111, Cioränescu, 151).
    kémpa „ostrov in mijlocul unui riu“, „ostrov in gura unui fluviu“ (Zele-chowski, 341). Etimol. : < rom. cimp < lat. campus (Candrea, 403, Scheludko,
134). Vocala -a se explicà prin faptul cà in ucraineana popularà nu existà cuvinte terminate in -mp. Pe de alta parte, e posibil ca imprumutul sä se fi fàcut de la rom. dial. cimpu, interpretat de ucraineni ca un acuzativ feminin, de unde s-a refàcut un nominativ in -a, dupä modelul numeroaselor substantive in -a cu acuzativul in -u din sistemul morfologie pripriu (cf. kapéstra). De aceeafi origine si k$mpa „munte cu podi?“ — in Carpatii Nordici (Hrycak, Rumuns ki zapozycen’n’a, 14).
    keptàr' „un fel de scurteicä färä mined“ — in graiurile bucovinene, hutule, nistriene, precum fi in ucr. literarà (Hrincenko, 235, Ukr.-russk. slovar', 325, Dejna, 224). Etimol.: < rom. dial, k'eptär' „pieptar“ < piept + -dr (Miklo-sich, EWSl., 115, Kaluzniacki, 17, Sàineanu, Istoria, 275, Candrea, 402, Cränjalä, 432, Rosetti, V, 119). Termenul este larg räspindit in graiurile romänefti (ALR, s.n., V, h. 1184, pieptar). Var. : kiptär'. Derivat: keptäryk, din keptär, cu suf. diminuì, -yk. kiptar', vezi keptär'.
    kl'ah „cheag“ — in graiurile carpatice. Etimol. : < v. rom. *kl'ag „id."
<	lat. coagulum (Miklosich, Wanderungen, 10, Kaluzniacki, 21, Sobolevskij, s.v., Sàineanu, Istoria, 273, Candrea, 401, Candrea — Densusianu, 51, nr. 332 si 333, Scheludko, 130—131, Sarovol's'kyj, 55, Nandris, 143, Cränjalä, 444, Stieber, Atlas lemk., III, h. 112, klag, Vasmer, REW, I, 278, Rosetti, V, 121,