284
GHEORGHE CIPLEA
notât si cîteva texte, suficiente pentru a-mi da seama câ este vorba de un grai morav de est, mai précis de sud-est.
    Pentru a nu répéta anumite explicatii ìn corpul articolului de fata sau ìn alte articole, cìt si mai cu seama pentru a informa pe cercetatorii din tara noastrâ, credem câ este nimerit sâ prezentâm : a) clasificarea graiurilor cehe acceptatâ îndeobçte în dialectologia cehâ contemporanâ si b) sâ adoptâm, pentru aceste graiuri, terminologia lingvisticâ corespunzâtoare in limba românâ.
    în literatura de specialitate de pînâ acuma graiurile cehe se impart astfel : I Graiurile cehe în „sens restrìns“, din Cehia si Moravia apuseanà ;
II	Graiurile hanace (hanacka), din central Moraviei ; III Graiurile moravo-s 1 o v a c e (moravskoslovenska), din sud-estul Moraviei ; IV Graiurile lahe (lasska), din Silezia çi nord-estul Moraviei (vezi Harta nr. 1). Fiecare din acestea cuprind alte grupuri.
  Graiurile cehe în „sens restrìns“ la rîndul lor se impart in : graiuri centrale, de est (sau nord-estice), de a p u s sau sud-vestice $ i ceho-morave (sau sud-estice). Toate aceastea se vorbesc pe teritoriul Cehiei (Boemiei). V. Vâznÿ imparte graiurile cehe in 5: 1. centrale, 2 sudice, 3 apusene, 4 nord-vestice $i 5 sud-vestice1.
    Graiurile hanace sau morave centrale, râspîndite in centrai Moraviei, cuprind : grupul centrai, apusean, muntean (horské), sudic, c i u h a c (cuhacké) etc. Exista $i graiuri de trecere, in care, de ex., u a ràmas neschimbat iar y > i (club „stejar“, riba „peçte“. La acestea apartin graiurile slavkovsko-bucovické,prerovsko-kromerizské, za-brezské, kunstatské.
    Graiurile moravo-slovace cuprind: graiul podlujan (podluzské), vorbit în jurai localitàtilor Lenzhot si Breclav, graiul d o 1 e a n, mai bine zis graiurile dolene (dolskâ), graiul chelecean (kelecké), dinjurul localitàtii Kelc, graiul v a 1 a h (valasské), graiul copanicear (kopani-càrské) vorbit de-a-lungul granitici slovace.
    Graiurile lahe (lasska) cuprind grupurile de graiuri moravan, ostravan sau estic çi o p a v a n sau apusean 2.
    în legâturâ cu redarea în romàneste a unor denumiri de graiuri, noi am fi de pàrere ca eie sâ fie cìt mai aproape de ceea ce exprimâ in cehà, adicâ sâ fie traduse, unde este posibil, iar unde traducerea s-ar îndepârta
     1 V. V k i n -y, Ceskoslovenskd naicli (curs litografiat, färä locul ?i anul apari^iei), p, 6,34 urm.
     ! Bohuslav Havranek, op. cit., p. 154, Frantisek Travnicek, Historicka mluvnice leskoslovenska. Uvod, hldskoslovi a tvaroslovi, Praha, 1935, p. 24—25. Aici autorul vorbe^te de:
1	grupul de graiuri cehe, 2 grupul hanac sau morav central, 3 grupul moravo-slovac, 4 grupul silezian sau 1 e a h (propunem denumirea „1 e a h“, la singular, pentru laSske) si 5 grupul slovac (care cuprinde toate graiurile slovace); Bohuslav Havranek — Alois
J e d 1 i c k a, Ceskd mluvnice, Praha, 1963, p. 462—464; p. 6, 34 urm. D. Fr. Cuin, Bfetislav Koudela, Antonín Matl, prof. dr. Frantisek S v e f ä k, Vyvoj ieskeho jazyka a dialektologic Praha, 1964, p. 89—98. Partea dialectologicä. din aceastä publica^ie, care este tot un manual litografiat destinat studen^ilor de la sec{ia färä frecven^ä, trebuie cititä critic. A se vedea In acest sens Slavomir Uteseny, Dialektologie v ulcbnici o vyvoji jazyka (o recenzie a publica^iei precedente), in « Nase fee » roc. 49, 1966, nr. 2, p. 102.