TRILINGVISMUL POLONEZ1LOR DIN CACICA — JUDETUL SUCEAVA
69
in varianta locala a acesteia, pe de alta parte ei invaia la scoala romàna lite-rarà. Cu aceasta din urmâ vin în contact, de asemenea, la fiecare pas (radio, presâ, cinematograf etc.). Pentru locuitorii polonezi de laCacica carefolosesc limba lor maternà (primarà) numai in forma ei oralà, dialectalà, limba romàna este limba literarà ; corespondenta între membrii familiei se poartà ìn limba românâ, cârtile sînt citite in româneçte, desi au posibilitatea de a gàsi la biblioteca comunalâ fi càrti in limba polonà.
     Desigur, caracterul „literar“ sau „dialectal" al limbii romàne este diferit la diferiti vorbitori de origine polonà, in functie de vìrsta acestora, de instruc-tie §i cultura, de relatiile sociale pe care le întretin, de deplasârile la oraf fi de multi alti factori. Se poate afirma cà, ìn generai, romàna polonezilor de la Cacica este mai apropiatà de romàna literarà, continìnd mai putine demente dialectale decît romàna vorbità de romànii din localitate. Este un lucru cunos-cut cà populatia care vorbefte in familie altâ limbâ, stàpìnefte cu mai multa ufurintà limba literarà oficialà, pentru cà interfereazà aici ìntr-o mai mica màsurà deprinderile dialectale din primii ani de copilàrie. Fàrà ìndoialà, totufi, cà ìn conditiile unui contact permanent cu populatia ruralà romàneascà, polonezii de aici au in romàna lor o serie de tràsàturi dialectale. Avem, fi in acest caz, de a face cu „... existenta unei forme de comunicare care se situeazà ìntre aspectul standard literar fi aspectul régional al limbii ... Apari^ia acestei forme intermediare de comunicare — care poate fi denumità interdialect — este rezultatul raporturilor dintre cele douà aspecte ale limbii ìn continuu procès de interactiune“ 1.
     3.2.1.	Sistemul vocalelor accentuate al interdialectului este asemànàtor cu cel al limbii literare2 :
i	ì u
e à o a
Diferità este ìnsà distribuìia alofonelor, ca fi frecventa unor foneme.
     Fonemul /e/ poate sà aparà într-o variantà mai deschisà ç ìn locul difton-gului ea din romàna literarà : bç, vidç, vre.
     în locul rom. lit. /i/ dupà consoanele s, z, t, d, d, !>, i apare /î/ : sîngur, dîwâ ‘ziuà’, tini, pazît, masînâ, nakazìt.
    3.2.2.	Cu mult mai mult se deosebefte de rom. lit. sistemul vocalelor neaccentuate al interdialectului :
i	u
à o a
      1	B. C a z a c u, Studii de dialectologie românâ, Bucuresti 1966, p. 39.
      2	Cf. E. V a s i 1 i u, Fonologia limbii romàne, Bucureçti, 1965, p. 85.