INFLUENTA LIMBI ROMANE ASUPRA LIMBII UCRAINENE
125
    Explicatia acestui fenomen, cel putin pentru o parte dintre exemplele de mai ìnainte, s-ar putea sä fie urmätoarea : ucrainenii, auzind de la romàni formele articulai e cu articolul hotarit -u (< -ul), le-au interpretai ca pe niçte acuzative in -u din sistemul morfologie propriu, de la care apoi au dedus formele corespunzätoare de nominativ in -a. Acest procès trebuie sä fi avut ca punct de piecare forme româneçti de acuzativ articulai din propozitii ca : Ìntoarce botéiu ! (= boteiul), A rupt bujóru (= bujorul) etc. Cf. si rom. cäpästru, care a devenit in ucr. kapéstra.
    Pentru unele dintre cazurile de mai inainte sint insä de presupus $i alti factori care au putut determina trecerea de la tipul cu desinentä-0 la tipiil cu -a : analogia cu un sufix productiv, de ex. rom. cìrlig >’ucr. gyrlyga, gyrlÿha, sub influenza numeroaselor derivate proprii cu sufixul -ÿga (-yha), analogia bazatä pe comunitatea semanticä, de ex. rom. dial, papuçôi > ucr. papuSója, datoritä faptuluicä tot de genul feminin este $i kukurüdza. în sfîrçit, trecerea de la tipul masc. -0 la tipul fem. -a poate fi un mijloc de evitare a unui grup de consoane nou, inexistent in cuvintele neimprumutate : rom. cîmp > ucr. kÿmpa. Cf. çi lâpta < rom. lâpte.
    § 27. Substantivele românesti de genul feminin, terminate la nominativ singular în-a, devin in ucraineanä femininein -a. La aceasta au contribuii trei factori: a) genul natural, caîn rom. dôicâ> ucr. dójka, rom .fina > ucr. fina, rom. cocoànâ > ucr. kokôna, rom. dial, malusa > ucr. matusa etc. ; b) formele românesti articulate eu articolul hotârît -a : rom. codda > ucr. kôda, rom. corntïta > ucr. kornûta, rom. groâpa > ucr. grôpa etc. ; 3) faptul câ în ucraineanä nu existä substantive de genul feminin eu desinenta -e (conform cores-pondentelor fonetice româno-ucrainene arätate în § 9, rom. -a ar fi trebuit sä aibä în ucr. reflexul -e).
    Unele dintre acestea au putut fi împrumutate de la forma româneascâ articulatä, în -a (vezi. § 30).
    § 28. Substantivele româneçti de genul feminin, terminate la nominativ singular în -e, devin in ucraineanä feminine in -a. Ex.: rom. falce >ucr. fâl'ca, rom. lûntre > ucr. l'ûntra, rom. linte > ucr. l'ynta, rom. mutatodre > ucr. mutatôr'a, rom. putére > ucr. putér'a, rom. bucàlàie > ucr. bukuldja, rom. odâie > ucr. oddja, v. rom. dial, frâmbie > ucr. frembija, rom. moçie > ucr. moSija etc.
    Si dintre acestea unele au putut fi împrumutate de la forma româneascâ articulatä, în -a (vezi § 30).
    § 29. într-un numär nu prea mare de cazuri, substantive româneçti feminine, terminate la niminativ singular nearticulat în -à, au devenit în ucrai-neazâ masculine, prin pierderea acestuia, ori au douâ variante : una „normalä“, în -a (cf. § 9), iar alta eu desinenta -0. Acestea sînt : rom. brätdrä, dial, bra-tdrâ > ucr. brejedra si bracar, rom. bucata > ucr. bukdta çi bukdt, rom. giisâ
>	ucr. güSa si guS, rom. càpûsâ > ucr. kàpus, rom. cidésâ >ucr. kulésa si kulés, rom. cîrjâ > ucr. kÿrza çi kyrz, rom. dial, maciücâ > ucr. tnaâüga çi maeüg, rom. neghinâ > ucr. néhyn, rom. sedmà > ucr. ¡kam, rom. spiizâ > ucr. spûza si spuz.