238 VIRGIL NESTORESCU sau mai putin intense, care uneori poate merge pina la disparitia totalà a vocalei. Astfel, trebuie deosebite urmatoarele fenomene : a) comportarea vocalelor a, o ín prima silaba protónica, dupá consoaná durá : b) comportarea vocalelor a, o, e i na doua silaba protónica ; c) vocalele a, o, e in silabele posttonice ; d) vocalele in pozitie finala $i initialá ; e) comportarea vocalelor a, o,e ín prima silaba protonicà, dupa consoaná moale. 4.1. Vocalismul protonic neaccentuat dupa consoaná durá nu mai distinge trei grade de deschidere, ci numai doua : deschis si inchis, vocalele a si o realizindu-se intr-o variantá comuná (a). Acest fenomen este propriu tutu-ror graiurilor studiate, ele intrind, fàrà nici o exceptie, in grupul graiurilor cu akanie. 4.2. Schema dupá care se realizeazá vocalele o §i a in prima silabá protonicá, dupá consoaná durá, este in aceste graiuri urmátoarea : Sub accent a o U (6/) y în prima silabâ \/ i a bl y protonicà ' * Dupa cr.m se observa, fonemele a si o au ca variantâ comunâ pe a, rezul-tat care nu depinde de calitatea vocalei de sub accent (akanie nedisimilativâ). Sînt mai rare cazurile cînd în loc de a în prima silabâ protonicà apare ». Dam în continuare exemple din fiecare grai pentru situatia descrisâ mai sus : Slava Cerchezâ : naxapM'ÙA, xayrtd, na.imapà, vapÿ, nap'ima, cadÿ, yapôd’e, davadd.ic'a, àapa'fûùe, npaxad'ÙA, daMÔù, npamon'y, naMÔüy, Kcmcn’ü, cc.iàmy (ta^ifiucmy etc.