120
EMIL VRABIE
etymologisches Wörterbuch, I—III (1950—1958) fi cel, in curs de aparitie, al lui J.B. Rudnyc'kyj, An Etimological Dictionary of thè ukrainian language (1962f.u.). Ultimul, judecinddupä fascicolele 1—5, incearcäsäinregistrezetoat-cuvintele dialectale semnalate anterior de specialisti ca fiind de origine romà-neascä. Izvoarele folosite nu sìnt insä „la zi“, de unde unele omisiuni. Astfel, obferväm cà din prima fascicolä lipsesc dialectismele de origine roe máneasca al'bíjka, arétij, arkàn (cu scnsul de „dans“), habana, bálec', bárza bárzij f.a. Solutiile propuse, pentru cuvintele pátrunse din rcmanä, in acest prim $i foarte interesant dictionar etimologie al limbii ucrainene, cu tóate cä, in genere, sint convingätoare, ccmportá, totusi, pe alocuri discutii (cf. Horbatsch, Recenzie, I—III) *.
    In ultimii ani, studierea elementelor románefti din ucraineaná a fost simtitor largita fi adincitä, grafie numärului mare de contributii de amänunt pe care le-au adus fi le aduc mereu in aceastä privintä dialectologii sovietici ucraineni, mai cu seamà cei din centrele universitäre din sud-vest. Un element nou, de cea mai mare importanti, al unora dintre aceste contributii este folo-sirea datelor geografici lingvistice (cf., de pildä, lucratile lui J.O. Dzendzelivs'kyj : Atlas Transkarp., Nazvy, Rumunizmy, Vivcars'ka leksyka, Izoglosy f.a.).
    Cind cele 25 de atlase lingvistice regionale ale limbii ucrainene la care se lucreazä in prezent vor fi terminate, va exista posibilitatea de „a cobori pe sol“ multe dintre datele glosarelor fi dictionarelor, ale càror indicatii in ceea ce privefte localizarea unor termeni fie cä sint prea vagi, fie cä lipsesc cu totul. Un Ínteres deosebit vor prezenta pentru cercetätorii raporturilor lingvistice romàno-ucrainene in special datele volumelor care vor reflecta graiuri din vecinätatea imediatä a teritoriului lingvistic románese (cf. Dzendzelivs'kyj, Zasady, 11—13).
    § 7. Toponimicele. Foarte numeroase in Carpatii Nordici fi in zonele inve-cinate in care se vorbesc graiuri ucrainene, toponimicele cu aspect románese au fost fi eie pinä acum obiectul a numeróase studii, unele remarcabile prin bogätia materialului concret extras din izvoarele scrise ori cules de pe teren (Rudnyc'kyj, Nazwy, Hrabec, Stieber, Toponomastyka, Dejna, Halas f.a.).
    Toponimicele de origine sau cu aspect románese din regiunile amintite necesitä, ca toate toponimicele in genere, metode de cercetare in bunä parte diferite fatä de cele utilizate in studierea termenilor comuni. tn unele cazuri eie au putut fi create chiar de ucraineni (sau de alti slavi), pe baza unor cu-vinte proprii de origine romàneascà, tot afa cum, spre exemplu, pe teritoriul de limbä románese existä multe toponimice cu infätisare slava, create insä de romàni, cu ajutorul unor cuvinte rcmànefti de origine slavä1. Iatä de ce, problema toponimicelor romànefti sau cu aspect románese, de pe teri-
     * Recent am aràtat ?i noi acest Iucru, intr-o anlizà specialà, in comunicare Elemen-lele romànefti din liniba iteraiJiianei (Pe baza JHcfionaritlui etimologie al lui J. H. Rudnyc'kyj. Jasc. 1 — 5), sus^nutfl la Sesiunea $tiin{ificà a Univers.tàtn Bucurejtì. la 15 octombrie h)( 7,
      1 Aspectele teoretice $i metodologie ale acestei probleme au fost la noi elaborate, funda-mentate §i aplicate, in ultimii ani, de acad. E. Petrovici, in numeroasele sale contribuii la studi erea numelor de locuri din Romània (cf., de ex., Petrovici, Trecàlori, 7).