64
STANISLAW GOGOLEWSKI
     1.7.1.	Calcurile semantice sînt incomparabil mai putin frecvente decît împrumuturile lexicale. Am notât, de exemplu : jedyn lofyr xodz'il z masyno ‘un fofer mergea cu macina' in care xodz’ic’ este folosit in sensul larg pe care verbul a merge il are in limba romàna, in timp ce polona are un verb special jechac, jezdiic pentru sensul ‘a merge cu un vehicul’. Característica este, de asemenea, lârgirea sensului cuvîntului masyna pentru a numi ‘automobilul’, sens neintilnit in limba polonà. Cf. pol. lit. : szofer jeídzil samochodem.
     Ràspînditâ este folosirea cuvîntului xvost ‘coadâ’ cu sensul de ‘coada de furcà, de greblá, de lopatà’, etc. în alte graiuri polone sínt folosite pentru reda-rea acestui sens cuvinte speciale : widlisko, stylisko, grabisko.
     1.7.2.	Se intilnesc únele expresii frazeologice care calchiazâ modele din limba romana, de ex. : i jo dala na dvur s ty sluzby ‘a dat-o afará din acest serviciu’ cf. pol. lit., wyrzuci/a jq z pracy ; my sob’i vz’eli dovidzen'a ‘ne-am luat ràmas bun’, cf. pol. lit. pozegnalismy siç ; i jak un ty ks’çsk’i tak pseb’ira dal na fotografji svoji koxatjlii ‘cînd a rásfoit cartea, a dat peste fotografia iubitei lui’, cf. pol. lit. Jak tak przeglq’dal tç ksiqzkç, natrafil na fotografa swojej ukochanej ; dz'ecko s k vatíci ‘copil din fiori’ cf. pol. lit. nieslubne dziecko.
     LI MB ILE SECUNDARE
     2.	Limba ucraine ana
     2.1.	Graiul ucrainean vorbit la Cacica este caracterizat de N. Pavliuc fi I. Robciuc 1 ca grai bucovinean. în Curs de gramaticâ istoricâ a limbii ucrainene, N. Pavliuc mentioneazá Cacica printre satele in care se vorbefte un grai bucovinean fi, ceva mai departe, —printre satele eu graiuri hutule2. Reiese deci cà graiul din Cacica este un grai de tranzitie, eu tràsàturi bucovi-nene fi hutule. Se ftie de altfel câ limita exactà între graiurile hutule fi pocuto-bucovinene este greu de stabilii.
     Trebuie amintit faptul cà, défi numârul locuitorilor de origine polonà din Cacica este astâzi mai mare decît al celor de origine ucraineanâ, limba ucraineanâ, bucurîndu-se aici de acelafi prestigiu social ca fi polona, este totufi mai des folositâ în relatiile dintre polonezi fi ucraineni, ca fi în familile mixte. Nu rare sînt fi cazurile de folosire a limbii ucrainene chiar între polonezi, cît fi în familii polone.
    In timp ce bilingvismul polono-ucrainean este general la Cacica, în sensul câ tofi localnicii polonezi vorbesc curent fi ucraineana, bilingvismul ucraineano-polon, défi freevent, nu este general : o parte a ucrainenilor stàpînesc limba polonà numai pasiv. Polonezii vorbesc acelafi grai ucrainean ca ucrainenii din localitate, poate eu ceva mai putine influente aie ucrainenei literare. Abaterile de la norma graiului ucrainean, datorate interferente! eu limba primará, apar sporadic, fi numai la acei polonezi care, vorbind mai des românefte, au pierdut simtui diferentierii sistemelor celor douà limbi slave.
      1 OwepK (fioHo.ioiu'iecKiix cucme.u yKpauHCKUx coeopoe a PyMWHUU, în « Revue roumaine de linguistique », X, 1965, p. 598.
       *	Bucureçti, 1964, p. 52.