478
V. VASCENCO
in „Sprâkliga Bidrag", vol. 5, nr. 22, Lund, 1966, p. 1 — 16 (comunicare prezentatä la cel de-al V-lea Congres international al slaviçtilor, Sofia 1963) ; Ze studiów nad nazwami jezior suwalskich : Okmin i Okminek oraz inne dubiety hydronomiczne, in SprB, vol. 5, nr. 22, 1966, p. 26 — 42; Ze studiçw nad hydronimin suwalskn : Jeglówek, Jeglóweczek, Jegliniec, in ¿celasi volum, p. 52 — 61 (vezi si Lingua viget. Commentationes Slavicae in honorem V. Kiparsky, Helsinki, 1965, p. 44-51).
     Printre cercetätorii din Lund, care se ocupä de probleme din domeniul slavisticii §i al baltologiei, se remarci: Kârlis Dravins çi Velta Ruke-Dravina (studii consacrate, mai aies, limbii letone), Astrid Baecklund-Ehler, autoarea cunoscutei lucràri Personal Names in Medieval Velikij Novgorod, I (Stockholm, 1959), Elsa Melin, preocupatä de probleme de istorie a limbii, Jerzy Nalepa, autorul unor interesante studii de hidronomie $i etnonimie polonä, Marie Râdlovâ-Jensen (literaturä slavä), Terho Paulsson, în atenÇia cäruia se aflä, in prezent, studiul gra-iurilor velicoruse din nord-estul Poloniei, ç.a.
     Lucrärile acestor cercetätori, a cäror listä este foarte incompleta, apar de cele mai multe ori in reviste ca: Arsbok (AnuaruI Institutului de slavistica din Lund) çi Slaviska och baltiska studier (colemie neperiodicä a aceluiasi institut), ambele editate de prof. K.-O. Falk; Spàkliga Bidrag (Contribuii lingvistice), ìn care se publicä studii de filologie slavä, fino-ugricä !?i comparati (voi. 5, nr. 24 al acestei publicatii, intitulât Miscellanea polonica $i apàrut in 1967, esté consacrai in ìntregime unor probleme de onomastica §i dialectologie polonä), Acta Universitatis Lundensis ç.a. Sub indrumarea cercetàtorilor slavisti de la Institutul din Lund, care sìnt in acclami timp cadre didactice, se initiazä, anul acesta, in probleme de lingvisticà $i literaturä slavä 265 de studenti (rusS 218, polonä 22, cehä 14, serbocroata 11).
      Amintesc, in sfîrçit, de Institutul de studii slave din Stockholm (Slaviska Institutionen vid Stockholms Universitet), pe care il cunosc in mod indirect çi destul de sumar, urmärindu-i activitatea mai mult din unele publicatii de specialitate. Slavistica este ilustratä aici de nume binecunoscute ca Peeter Arumaa, pinä nu demult director al Institutului, Nils Ake Nilsson, Anders Sjöberg, Andrejs Johansons s.a., ale cäror lucräri, mai recente, au apärut în paginile publicatiilor Scando-Slavica, Orbis scriptus, Lingua viget, Acta Baltico-Slavica, Lönande Kunskap. In seria Études de philologie slave (Acta Universitatis Stockholmiensis) a väzut lumina tipa-rului, cu citeva luni in urmä, o tezä de doctorat, elaborata de Gerd Eriksson, Le nid prav- dans son champ sémantique. Recherches sur le vocabulaire slave, Stockholm-Göteborg-Uppsala, 1967.
     Dintre revistele scandinave de specialitate, de cea mai largâ popularitate se bucurâ, dupâ cum se poate deduce cu usurintâ din cele arätate mai sus, Scando-Slavica, publicatie periodica de filologie, literaturä (in mai micä mäsurä, istorie çi arheologie) slavä çi balticä, organ al Association of Scandinavian Slavicists and Baltologists, care apare la Copenhaga sub îndrumarea unui comitet de redactie format din Gunnar Jacobsson, redactor-çef (succesor al regretatului lingvist danez Adolf Stender-Petersen de la Universitatea din Arhus), Valentin Kiparsky, Nils Ake Nilsson, Knud Rahbek Schmidt, Chr. S. Stang §i Knud Jordal, redactor-adjunct. Este, in sens propriu, o publicatie panscandinavä (primul volum a apärut in 1955, iar ultimul volum, XII, in 1966), la care au accès insä si slavisti din alte tari. Articolele se publicä, de regulä, in limbi de largä circulate: englezä, francezä, germanä si rusä (uneori, §i in alte limbi slave). A devenit binecunoscut, in ultimii ani, çi volumul omagial Lingua viget..., Helsinki, 1965 (éditât eu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naçterea profesorului Valentin Kiparsky), in coloanele cäruia au apärut studii valoroase de slavistica si baltologie apartinînd mai ales lingviçtilor scandinavi.
      In afara participärii la diferitele reuniuni propriu-zis internationale, in primul rind la congresele de slavistica (o contribute substantialä a fost adusä de lingviçtii din tarile nordice la congresele de la Moscova, 1958, si Sofia, 1963), slaviçtii scandinavi mai (.ibisnuiesc sä organizeze, din patru in patru ani, congrese proprii, cu caracter zonal, prilej de a-fi comunica realizärile çi de a face schimb de opinii ìn probleme de interes comun. Ultimul Congres al slavistilor scandinavi a avut loc la Hindsgavl (Danemarca) in august 1964, cel de-al cincilea urmind sä aibä loc in 1968.
      Din aceastä prezentare, desigur incompleta, se desprinde, cred, un element caracteristic. Este vorba de efortul sustinut pe care slavistii scandinavi il depun, cu atita succès, pentru a contribui la progresul cunostintelor in domeniul stiintei noastre.
        Decembrie 1967
                                             VICTOR VASCENCO