«4
MAXIM SL. MLADENOV
cà influenza romàneascà este marel. In graiul d:n Novo Selo am notat pìnà in momentul de fata peste 500 de cuvinte romànesti. Se intelege cà stu-diile viitoare vor aràta nu numai numàrul imprumuturilor romànesti, ci si locul pe care il ocupà eie in sistemul lexical $i semantic al graiului. In articolul lui Th. Capidan se interpreteazà numai 37 de cuvinte romànesti iar in articolul lui I. Bàrbulescu — numai 41 3. Faptele aratà cà problema cantitàtii §i caracterului actiunii limbii romàne asupra graiului din Novo Selo nu poate fi socotità ca definitiv rezolvatà.
               E.	CARACTERISTICILE SEMANTICE ALE IMPRUMUTURILOR.
     12.	Pentru a se stabili caracteristicile semantice ale elementelor lexicale romànesti imprumutate, este necesarà o bazà de comparatie. Din pàcate insù, nu dispunem de materiale asupra graiurilor romànesti din Bulgaria aflate la est $i vest de Novo Selo. Trebuie mentionat cà graiurile romànesti din raionul Vidin nu sint unitare. Astfel, de exemplu, la est de Novo Selo se aflà un grup dialectal romànesc in care se intilne^te p’ > k’ (piatrà > k’alrà). Acest fonetism este inexistent in grupa apuseanà. Trebuie notatà $i deosebirea ìntre jter ‘fier’, férbe, beiikà intilnite in grupa de apus, fatà de sk’er, sk’èrbe, bàsikà in graiurile de est. Exemplele pot fi inmultite. Credem ìnsà cà este suficient sà adàugàm fie si numai urmàtoarele : léneS, làzór, bec, g’iz’ur, primàr, làuti, saikà,— caracteristice pentru satul Florentin si celelalte sate de est $i, respectiv, l’ana, pare, podrùm, gigilic, kinéz, strekiia, gemiie,— caracteristice pentru satul Bregovo §i restul satelor romànesti dinspre vest. Concluzia care se impune este cà populatia romàneascà de la sud de Du-nàre provine din diverse arii dialectale romànesti. A$a, de exemplu, se poate aràta cà trecerea p’ > k’ este proprie graiurilor moldovene^ti4.
     13.	In generai, este dificil sà se urmàreascà schimbàrile semantice sufe--rite de cuvintele romànesti imprumutate. Cu toate acestea, in unele cazuri caracteristice, se poate vedea modul in care imprumuturile romànesti au pà-truns in sistemul lexical al graiului. Foarte des cuvintul ìmprumutat a càpàtat
o	anume specializare a sensului. A$a, de exemplu, in grai existà cuvintul zàbratka, desemnind orice fel de basma. In afarà de acest cuvint circulà o serie de termeni cu sensuri mai restrinse : bàris ‘bari$’, màràmà ‘ mar ama , koddà ‘basma micà in care se leagà coadele’. Cuvintul ìmprumutat pod in-seamnà numai ‘podul casei’, in timp ce in satele romànesti vecine are §i sensul de 'pod peste o apà’. Cuvintul tóba are numai sensul de ‘instrument muzical’, pe cind in satele romànesti vecine mai ìnseamnà, pe lingà aceasta, $i ‘cuptor’. in graiul din Novo Selo existà verbul sà miem ‘a se spàla (in .generai)’ ^i, paralel, imprumutul rGmànesc sà Idem (< rom. a se la) folosit numai cu sensul ‘a se spàla pe cap’. Este caracteristic cuvintul sokot’dlà ‘situatie fàrà iesìre’, in expresii ca : cà tà fativi sokot’àlu. tn graiurile romànesti •de pe lingà Vidin $i in limba romànà literarà acest cuvint se intrebuinteazà
      1	Cf. V. V a s c e n c o, Obscrvatii asupra graiului rusesc al lipovenilor rlhi satul Pise, raionul Hriila, Rsl, VII, 1963, p. 106—107.
     *	Cf. Th. Capidan, op. cit.
     *	Cf. I. Bàrbulescu, op. cit.
     A Cf. D. Ma ere a. Problemi de fonetici, Bucuresti, 1953, p. 44.