240
VIRGIL NESTORESCU
    4.4.1.	Varianta a apare frecvent în graiurile din regiunea Dobrogea, în care pronuntarea vocalelor a, o ca b în silabele protonice are loc mai rar decît în graiurile din localitätile nordice :
     Slava Cerchezä: naxbd'ú ibc'a, nacmanas'ú.u Ma.tamói'K'uM'u, najpacáu.u, ncnacy, eapamá yajtyóó't'u'K, óapajóú, ea/iacH'ÚK, (fibHap'ÓM, ójnyacme'úm'e,.
     Slava Rusa : na.i'em'ét, npadauym. Kma.i'd, MajiamóK, ¡axam'é.ia, na mpan'e, iiaxap.M'ÚAa, nciHactf'údy, H'edacmámK'u, ya.iymibi, nbuao'ú.i'u etc.
     Sarichioi : jaxapait'ít.i, naÜMÚA'u, na padn'ú, naxad'ú.t, Hü KapMán'e, nGxamáúeMc'a, nac-nyjicá.t’uc'a, óapaóán'um', na.u'uáópbi, npanadáúem etc.
      Ghindâreçti.xapaxÿda, nayan'áíieui, nanadáiiei/a, napaxadá, namanyi'u, Macm'epá, iibJbieai'iei/a, mpajó'újia, nbpnc'ám, x.ibnbmám' etc.
      Periprava : ya.iaay, 3apyMH'áH'enbt, 6ax.ia)icáHbi. nax.iaôy, npa3c)pae.i'áity, npaead'ú.ia, ó .ta yacAae'ÚA, daMCbtdáüeM, nadn'uAá, xapautó etc.
     Chilia Veche: napaxódbM, rtpaeajicd'ÚA'uc\ pacn.tadáüeiia, Kanav’úm', cbó'up'óm', nayc'ey-dá, lau' itMÚum', nayxari'ú i'u, 3ac'iia’áüyrrí, pacxaoKy, npauiaeám', xapn'eeúúe etc.
     Sviftovca: pa3atu.tác'a, npan'umán'uüa, ma.t'uüáHbt, kupmoküm'u. Kaüyhá, xac'u’xôÿ, naw MaA'éit'xy, natuxapód'uM, 3acbináíiem\ 3apaÓA'ánt, nae’uHu'ÓA etc.
     Mi/a 23: na iyn áuita, Ha3iiau'áum\ eac'uMnáttbm', nadyantóe'uMc'a. óaMÓaxÓM, eapa-n'átim', da May'úax'u, nbsbtcbtxáum', Ka i'upóf/Ka („dumitrifä", floare de gràdi à), npaeaMÚum', eapam'ÚAc'a etc.
      Jurilovca: naKpbteám', nati'uhh á t'ue\ Kan'uepyiuKy ( < rom. dial, chipàruç), jbióa.i’é.t, 3axpbteáttym', saf/iapá.i, naitecÓM, naifa.tasÚA, nac'exy. napycá etc.
     Mahmudia: na i'eebii'te, pacn.tad'ua'uc\ naxapM'íufu, nbcmaeá.t'uc'a, lacmp'eA'úm , 3ae'u-3Óa'u, nayA'ud'é.ta, nacaó'upá ia, nadbiMáüeM, tarfiam'ú.i etc.
      Carcaliu: nayó'ueáúm'a, naó'eeá i'u, naxp’acnt'ú.t, nap'ad'ÚAc'a, nacmaUám yuy. nacaópa.í úc’, am^camaiibt, najtacxáuM, cAbMyp'á.ta (”a lámuri”; este interensant de notât cä verbul nu numai cä a intrat în sistemul conjugàrii ruse, dar este adaptat çi la sistemul aspectului,1 prefixul o fiind în acest caz marca evidentä a perfectivului), pbiña.wecmub, cmap'ux'ú, dbôbtAÙ, nanyAiubtny etc.
     2	Mai: nan'eA'tí, ÓJayaóap'ám', pa30'ueàùeM, iia^cmapany, nacm'upâùe.u, Macm'epâM'u, xapxady.iuibi (< rom. corcodusà), cbôan'ônxa, 3anp'em'ùm\ naM'eiuá.t'uc'a, Caducan'ou'ex, Han'ep'ôm etc.
      Bràilifa-Pisc: jaKpbieáíteut, nanp'úebtx.t'u, npacmyd'ii ibc'. tia.íueàùym, yapôy3bi, eapamn’iÎK, npan'umáAbc'a, nadM'iimám', itmbMap'ÓM, na_C>aiàp'e etc.
    în graiurile nordice (reg. Iasi, Suceava, Bacàu) sunetul cel mai des întîlnit în aceasta pozitie nu este a, ci b sau bt, cum se poate constata din exemplele de mai jos :
      Lespezi \ m siayàm', ób uaíutú, npbôaeÙA'u, iib p'aôy, 3bixaA'úm', XAbinbnw i'u, npbtuiaeÙA'u, /ibid^ycn’én'uíie, KbpbMÙCAb, nbtdap'ùm', ôbpaày etc.
     Roman: 3acbtnaA'u, pbxcatumsó, iib iamiió, naxapÔHK'u, KbnaH'ùybù, npbuiaoàm, nbm'uni'éAa ib n'uâ'eA'y, me'ueàùyifb etc.
      Botosani:: 3bit' a mua' uc', cbùed' un' ùa’ uc\ 3binAam'úm', iwm^Kanan'úiibi, db¡^nau'ÚA, nayia-mÓA, nan'eK'ÓM, pbir/ap'àt/a, m^xpa.uy, caó'upyna etc.
     Tg. Frumos : pa3aóp'ótia, na3aman'ÚAa, ó tbyadápiibi, naeadii'éü'uiia, pacKaMÚm'a, mbpyae-óa'u, nbüed'ÙM, tnnaóifájt'u, npbdaeá.i'u etc.
      Manotea. 3büae'ÚA, xapaiuén'Kb, ebiíiasá.i, iibtMan'ti.i'u, nbima.iÓK, HbKpNoám', nbcbiná.t'u-mnUHáúem, iibidaúó'óm, dbt_(tai'm'óm, Abiuiaà'éù etc.
      1 Asupra unui fenomen similar atrage atendía E. V r a b i e ín Graiul lipovenilor din satul Socolinti, comuna Mitocut-Dragomirnei, raionul Suceava, autoreferatul tezei de doctorat, Bucu, re?ti, 1964. Este vorba de interpretarea vocalei -i- din ímprumuturile románesti .laMypum'-AaMyp'am' ca morfem al aspectului perfectiv.