118
EMIL VRABIE
    Cu tóate cà semnaleaza multe ìmprumuturi ucrainene din romàna, nemaimentionate pinà atunci, studiul lui D. Scheludko nu se impune ca o contributie riguroasà, din cauza tendintei sale de a-fi lungi lista pe seama unor cazuri discutabile fi nemotivate ìndeajuns. El admite, de pildà, cà ucr. dial. aridnyk „diavolul“, termen cunoscut la hutulii din Galitia, ar putea veni din rom. arid, fàrà sà tinà seama cà acesta din urmà, ca neologism de origine francezà, este cunoscut si circulà numai in limba literarà1. Autorul nu ìnsistà in sustinerea acestei presupuneri etimologice atìt de putin probabile 2, cum procedeazà, de altfel, fi in multe alte cazuri. Ucr. dial, baras-kuvdty „a flecàri" — in graiurile din Galitia, este dedus de Scheludko din rom. bra$oave, farà sà se rezolve, sau màcar sà se arate, dificultàtile fonetice, morfo-logice, semantice si de ordin teritorial pe care le ridicà aceastà etimalogie. La fei de putin convingàtoare sìnt fi ucr. arsák < rom. artag, ucr. behovátyj < rom. a behài, ucr. beléj < rom. baiai, ucr. bokldtyj < rom. bucàlat, ucr. vykovtaty <, rom. covàtit, ucr. vySpuvaty < rom. a spune fi multe áltele.
     Contributiile pozitive ale lui D. Scheludko la studierea influentei romà-nefti asupra limbii ucrainene vor fi menzionate in cele ce urmeazà.
     Dupà 3 ani de la aparitia studiului lui D. Scheludko, Ivan Sarovol's'kyj publicà, la Kiev, un studiu cu aceeafi temi : PyMyHCbKu 3ano3uueni c/ioea e yKpa'iHcbKn mobu (1929). E1 restringe numàrul ìmprumuturilor propuse de Miklosich si Kaluzniacki la numai 94, ceea ce reprezintà o vàdità exagerare3. Sarovol's'kyj eliminà din discutie, fàrà vreun fel de argumente, ìmprumuturi de origine sigurà romàneascà, cum ar fi bundz, fijin, frembija fi áltele, fàcìnd astfel un pas inapoi fatà de rezultatele pozitive pie predecesorilor.
     Referiri la cuvinte de origine romàneascà in limbile polonà fi ucraineanà cuprind studiile lui L. Malinowski, J. Rozwadowski, K. Dejna, J. Janów si St. Wgdkiewicz, cunoscuti lingvifti polonezi. Ultuuol, dupà ce enumera cìteva arhaisme fonetice romànefti in termenii ìmprumutati de poloni fi de ucraineni de la romàni, aratà cà eie ìndreptàtesc imfiingerea inceputurilor colonizàrii valahe in Polonia spre o perioadà mai timpurie decit cea pe care o indica izvoa-rele scrise. Pe de altà parte, el considerà cà locul de piecare a majoritàtii coloni-ftilor romàni au fost Ungaria de nord, Transilvania fi Moldova de nord (Wgd-kiewicz, Dyalekt, 451).
     Noi contributii, de principili fi de material, la cercetarea raporturilor lingvistice romàno-ucrainene fi, in particular, la studierea elementelor romànefti din ucraineanà, au adus, dupà 1935, Gr. Nandris, D. Crànjalà, S.Pusca-riu, E. Petrovici fi Al. Rosetti.
    in lucrarea voluminoasà a lui D. Crànjalà, Rumunské vlivy v Karpatech ze zvlástím zfetelem k Moravskému Valassku (1938), se fac dese referiri la cuvin-tele romànefti din ucraineanà. Autorul examineazà critic etimologiile propuse de Miklosich, Kaluzniacki si de alti cercetàtori fi eliminà, ca neprovenind din
     1 Cf. Fl. Marcu $¡ C. Manee a, Dictionar de neologisme, ed. a. Il-a, „Editura Stiinti-fici", Bucuresti, 1966, p. 67, s.v.
        ín ALR II, vol. I, p. 95, Cum 11 poreclitipe dracul? i.u s-a raspuns nicáiri cu vreun cuvint care sá poatá veni cumva !n sprijinul etimológiei propuse de Scheludko.
     3	Din articol nu rezultá c2l aútorul ar fi cunoscut studiul lui D. Scheludko.