266
TIBERIU PLETER
advocat“. în alte cuvinte aie seriei rotacizarea lui ci nu se produce : padesdt (E., B., G., R., S) cincizeci", studenej (G. I, II ; R. I, II ; B. I) „rece".
     6.	Dentalizarea vibrantei r (r > d) : Kadel (G. II), cf. ceh. Karel ; Kadlik (E. V. ; R. I), diminutiv de la Kadel.
    7.	Rostirea grupului mê eu h epentetic : mnesto (E. II, III, IV ; R. = I, III; B. I, II, III ; G. II ; Ç. I., II) ,,oras‘‘, mnel (E. G., R., B., $) „a avut“, 'v zimiïe (E. II, III ; G. I) „iarna, mnesic (B. II, III ; G. IV ; E. II) „lunà“. Acest mod de rostire caracterizeazâ dialectul ceh central1 ; în dialectul ceh de sud-vest epenteza lui n nu se produce2.
    8.	Câderea labiodentalei v înainte de j în cuvinte ca : dje ( < dvje) : dje sednice (G. IV) „doua camere", nedjet ( < nedvjet) (G. IV) ,,urs“, kjete ( < kvjete) (G. III ; E. II, V) „înfloreçte“ 3.
    9.	Pâstrarea neschimbatâ a labiodentalei v în pozitie intervocalicâ : jalovice (E. VI) „vitea, junincâ", naStovice (S. II) „vârsat“.
    Labiodentala v a sufixului -ovic, eu ajutorul câruia se formeazâ nume indicînd apartenenta la familie, a disparut prin trecerea lui w la j (ca urmare a delabializârii) în graiul tuturor comunelor anchetate.cu exceptia graiului de la Sf. Elena : -ojc (G., R., S.) — Vrbojc, Cizrelojc, Berânkojc, Kapicojc, Vinsojc, Houskojc (G. I, II, III, IV) ; Spiclojc, Kotvojc, Holeckojc, Fiserojc, Subrtojc (R. I, II, III) : Suchojc, Kalinojc, Hadafojc, Drakslojc, Verlichojc (S. I, II) ; -uc (Bigâr) : Vochocuc, Mlezivuc, Pelnafuc, Kufkuc, Snajdruc (B. I,
II,	III, IV); dar -ovi (Elena) — Pekovi, Jelinkovi, Stepnickovi, Klepâckovi. Formele eu w disparut se întîlnesc în dialectul ceh de sud-vest4, iar cele în -ovi(c) sînt caracteristice pentru dialectul ceh central 5.
    10.	Proteza laringalei sonore h înaintea vocalelor a, u si a consoanelor
f,	n. Fenomenul protezei lui h înaintea sunetelor mentionate este spécifié dialectului ceh sud-vestic. El este râspîndit îndeosebi în aria vesticâ a dialec-tului amintit — respectiv în regiunile Domailice si Horsuvatÿn ®. Proteza lui h a fost notatâ numai în graiul de la Gîmic, Bigâr, si Ravensca : halmara (G. II, III)jharmara (G. IV) „dulap“ (compara eu jarmara, E. I, III, II ; B. I, II ; almara, R. I, II ; S. I, II, eu acelaçi sens), haresiant (B. II) „puçcâ-ria§“, 'do harestu (R. III) „la arest“, huzeni maso (G. II) „carne afumatâ“, 'maso 'huciime '/ komine (G. I) „carnea o afumàm în cos, hfemesnik (G. II) „meserias“, 'letel 'hnisko (R. I, II) „a zburat la mica înàltime“, je moc 'hni-skej (R. I, II, TV) ,,e prea jos“. Viabilitatea protezei lui h în graiurile comunelor amintite o dovedeste cuvîntul huzina (B. I) „uzinâ“, împrumutat din româneste.
    11.	Opus fenomenului protezei lui h înainte de f este simplificarea grupului hf prin câderea laringalei : febik (E. II) „cui“, fablo (R. I ; G. IV) „cociorvâ“. Fenomenul este freevent în dialectul ceh central7.
     1	Vezi	J. Haller, op. cit., p. 31; B. Havränek, op. cit., p. 141.
      2	Vezi	J. Vorii, op. cit., p. 43.
       3	Vezi	§i S 1. U t e § e n y, op. cit., p. 204.
      4	Vezi	J. V o r a 6, op. cit., p. 50, 61, 75 si har^ile XII, XIV din anexä.
      6 Vezi J. Haller, op. cit., p. 120 ?i urm.
      6	Vezi	J. Vorii, op. cit., p. 53 $i urm., 58; B. Havranek, op. cit., p. 152.
      7	Vezi J. Haller, op. cit., p. 65.