298
ANTON TANASESCU
„cu urzicà" Z.B. ; s kukuricu „cu porumb“ M.H., Z.B. ; zepíehi-c u „cu griu“ ; ze z e mu „cu pàmint" ; z di a ti u „cu palma" M.H. ; ribar xita s ud'icu, ze s e t'u „pescarul prinde cu undita, cu plasa" Z.B.
    Terminada -u (u scurt)1 la instrumental singular feminin constituie o tràsàturà característica a dialectului slovac de ràsàrit 2 ca si a graiurilor slo-vace de tip rasáritean vorbite pe teritoriul R. P. Ungare3.
    2.	La instrumentalul singular al substantivelor feminine apare, relativ frecvent fi terminaría -om, specifica, in limba literarà ca si in cea mai mare parte a graiurilor slovace, substantivelor masculine fi neutre4 : kravi sa vikr-mia zo senem, d'a t'e l'i n o m „vacile se hrànesc cu fin, cu trifoi“ ; z r uk o m „cu mina" M.H. ; mlat'it' z r u k o m „a treiera cu mina" ; pol'at'
v	o d o m „a uda cu apà" Z.B.
     Terminaría -om la instrumentalul singular al substantivelor feminine apare de regula in graiurile din nordul Slovaciei, situate in vecinàtatea graiurilor poloneze5. Existenta acesteia in graiurile slovace amintite constituie un rezul-tat al pàtrunderii formelor cu nazalà din regiunea linguistica polonezà in-vecinatà6, Aparitia terminatici -om s-ar putea datora fi influentei instru-mentalului singular masculin 7.
    3.	La instrumental singular apare sporadic fi terminaría -ou, corespun-zàtoare celei din dialectul slovac centrai fi celei din limba slovacà literarà 8 : ze r uk o u „cu mina" Z.B.
    La plural, substantívele feminine prezintà o tendintà mai pronuntatà de amestec al tipurilor flexionare. ìn Marca Huta la nominativul plural al substantivelor de tipul ulica, diati fi kost', s-a generalizat terminaría -e : ul'ice „stràzi", diane „palme", kost'e „oase", noce „nopti“ M.H.
     Tot la plural se constatà fi tendinta foarte puternicà de generalizare a unor desinente cazuale unice pentru tóate genurile. Astfel, tóate substantívele feminine9 au, la genitiv fi locativ plural, terminaría -ox, caracteristicà loca-tivului plural al substantivelor masculine : pìat' zeno x „cinci femei" M.H., Z.B. ; hnoj od k r av o x „bàlegar de la vaci" ; ze si i f k o k „din prune" ; z jamox „din gropi" ; piai' knihox „cinci càrti" M.H. ; z ul'icox do ul i c o x „din stràzi in stràzi" ZB. ; do di añ o x „in palme" ; vel'a
      1	in dialectul slovac centrai terminala instrumentalului singular feminin este -ou (oy) iar in dialectul slovac de apus -ti (u lung). Vezi J. Stanislav, op. cit., II, p. 151.
     2	V. V á i n y, op. cit., p. 229 §i harta nr. 22 ; P. O n d r u s, op. cit., p. 28; F. Buffa, cp. cit., p. 85.
     3	J. Stole, op. cit., p. 391, 413, 414.
     4	J. Stanislav, op. cit., II, p. 55.
     6 Forma zenom apare in localita^ile Sudava, Vikartovce, Kravany din vestul regiunii Spis {Siovacia de ràsàrit) $i ìn Orava de Sus (Slovacia centrali). In nordul regiunii Trencin din Slova-cia de apus apar fórmele ienom $i zenum. Vezi V. Vázn y, op. cit., p. 267—268; J. Stanislav, op. cit., II, p. 152; P. O n d r u s, op. cit., p. 28, 40, 51.
     6	Fórmele de tipul ienom existente ìn Orava de Sus au apàrut prin analogie cu fórmele in vocalà nazalà din graiurile poloneze „goralské" invecinate. Vez> V. Vázn y, op. cit., p. 267-268, 284 si harta nr. 22 unde se dà si ràspìndirea acestora in aria dialectelor slovace vorbite in R. S. Cehoslovacà.
     7	G. H o r á k, op. cit., p. 64.
      8	V. V á z n y, op. cit., p. 261 §i harta nr. 22.
      *	Vezi §i substantívele masculine $i neutre la p. 2 .7 si 303.