NOTE SLAVO-ROMANE 469 ne aràtàm acordul total cu Dictionarul tn ceea ce prívente originea sirbocroatà a acestor ultime cuvinte, ci numai sà atragem atonia asupra unor noi cazuri de inconsecventà de acest tip. VI. Etimonuri nccorespunzàtoare Bru? — sb. bruì. In sirbocroatà este inregistratà numai forma brus, ?i, prin urinare, accasta trebuie citatà (Rj. JAZ1J, I, p. 685; Ristil-Kangrga\ RSA ’, II). Ciocan — sb. lokan. Forma sirbocroatà corectà este lokanj. (Rj. JAZU, II, p. 58). In CADE, trimiterea la scr. lokan este o eroare. Colnà— sb. kolna. In sirbocroatà pìnà acum a fost notat numai cuvìntul kolnica, forma diminutivalà, iar nu s' kolna (Rj. JAZU, V, p. 206). Gtrlici — sb. grlil. Forma sirbocroatà e insà grill (RSA, III, 643) 2. Hududoi — sb. hudoudolje. In sirbocroatà sint, de fapt, douà cuvinte fi, prin unmare, trebuie scris hudo udolje. Lipan — sb. lipan, lipen. Ar fi trebuit, poate, datà numai forma lipan, mai apropiatà de cea romàneascà, cu atit mai mult cu cít cea cu e este contestata (Rj. JAZU, VI. 98). Megie? — sb. megiaS. E o grafie neobi$nuità. In alfabetul latin al limbii sirbocroatc acest cuvlnt se serie medaS $i consideràm cà el trebuia reprodus cu aceeasi grafie, a§a cum de regulà se ?i procedeazà in DLRM. Mindàlac — sb. mandai -)- suf. — ac. Cuvintul románese inseamnà un arbust care mai ' este numit §i alunicd. Scr. mandai are sensul „grindà pentru inchis usile". O evolute semantica de la scr. mandai pinà la rom. mindàlac e greu de presupus. Dar tot in sirbocroatà existà. cuvìntul mandala „migdal" ( < germ. Mandel), cu care intr-adevàr poate fi pusà in legàturà forma romàneascà (Dacà nu cumva ar fi mai oportunà apropierea de germ. Mandel). Odor — sb. odor. Ar fi fost mai nimerità trimiterea la scr. odora, care are sensuri comune cu cuvintul románese. Scr. odor inseamnà ,,jaf", „pradà", „spoliator", si a fost atestat doar o datà cu sensul de „avere", in insula Hvar. Substantivul odora, in schimb, are freevent sensul de imbràcàminte scumpà (Rj. JAZU, VIII, p. 648). Odraslà — sb. odraslo. Cuvintul sirbocroat cu sensul de „Iàstar", „mlàdità", este odras-tao, atestat de mai multe ori in sec. XIV sub forma otbraslb (vezi Rj. JAZU, VIII, p. 651), care, eventual, ar fi putut fi citatà3. Odraslo poate fi numai adj. odrastao „crescut, matur" la genul neutru $i nu poate explica sensul ?i categoria gramaticalà a cuvintului románese. Pogodi (a se), — sb. pogoditi. Verbul románese e reflexiv. Pe de altà parte ?i verbul sirbocroat are sensul verbului románese numai cind e reflexiv (Rj, JAZU, X, p. 405). De aceea consideràm cà era cazul sà se fi citat forma reflexivà a verbului scr. : pogoditi se. Presen. — sb. prsina. In sirbocroatà a fost notat, e drept numai o datà, cuvìntul presen, cu sens apropiat de cel al cuvintului románese: „Dva konja na kijem ures zlatansjase s veoma lepim presenima", (vezi Rj. JAZU, XI, p. 228). De aceea, ar fi fost mai nimerit sà se fi indicai aceastà formà (fie s’ numai ca termen de comparatie), iar nu scr. prsina, care nu vedem cum a putut da in romànà presen. Nu despre toate cuvintele amintite in acest capítol se poate afirma cà sint imprumutate din sirbocroatà, dar citarea limbii sìrbocroate pentru làmurirea etimologiei lor este necesarà in majoritatea cazurilor. Problema constà insà in a cita termenul cel mai apropiat ca sens ?i formà de cuvintul románese, in a-1 serie corect §i, bineinteles, fàrà sà negàm utilitatea folosirii materialului oferit de dicponarele noastre anterioare, este necesarà verificarea lui rigu-roasà in operele lexicografice de bazà referitoare la limba sirbocroatà. Procedindu-se astfel, s-ar fi putut evita unele alàturàri ìmtimplàtoare de etimonuri S* repetarea unora dintre gre^elile dicfionarelor noastre anterioare. 1 CpncKa aKaacmHja nayna. Mhcthtyt 3a cpn:xoxpna ickh jc3hk. Pe’ihhk cpncitoxpaamcKoe KHjU^ceeHOi u HapodHoe jejuna. vol. I (a - Bogoljub), Belgrad, 1959; vol. II (bogoliub) - Vraiogrnci), Belgrad, 1962; vol. III (vraznuti — guSCurina), Belgrad, 1965. 2 Aceeasi eroare la Scriban. S Cf. mai sus, cel spuse in legäturä cu rom. odrasld, p. 11—12.