78
MAXIM SL. MLADENOV
care însà astàzi nu mai exista. Dupa pârerea prof. L. M i 1 e t i c i, locuitorii bulgari ai satului sînt originari din T e t o v o, Kumanovo, Kratovo (Macedonia), initial locuitorii fiind din K o p i 1 o v o, astàzi Ciprovet. în timpul ràscoalei de la Ciprovef (1688), ei s-au réfugiât în Banat (România), de unde mai tîrziu s-au reîntors în Bulgaria, stabilindu-se pe locul unde se gàsesc astàzi Dupà cum se observà, populada de la Novo Selo (satul a luat fiintà, dupà pàrerea lui St. Mladenov, eu aproximativ 500 de ani în urmà 2) nu era unitarà, ci provenea din cele mai diferite regiuni ale târii. La aceastà populace s-a adàugat mai tîrziu un numàr mie de romàni.
    Dintre lingviçtii care s-au ocupat ìn diferite ìmprejuràri de Novo Selo, numai G. W e i g a n d considerà (fàrà a aduce argumente lingvistice, isto-rice sau etnografice) cà purtàtorii graiului ar fi fost sìrbi 3. Acest punct de vedere nu mai este nevoie în prezent sà fie combàtut.
    Astàzi graiul din Novo Selo este imitar si numai printr-un studiu aprofun-dat se poate stabili provenienza diferità a unora dintre elementele sale. în lucrarea citatà mai sus, St. Mladenov analizeazà principalele particularitàti fonetice, morfologice $i, in parte, lexicale ale graiului.
    2.	Satul Novo Selo este situât în mijlocul unei populatii româneçti compacte. Singurele sate bulgâreçti apropíate sînt V i n á r o v o (Ciunguruz) çi Grade? (Gàrti). Locuitorii din satele Vràv, Florentin, lásen Gàmzovo, Bregovo, Rako vita (Kúdelin), B a 1 e i, Nego-v á n o v t i $i aitele sînt romàni4. Populatia din Novo Selo s-a stabilit aici înaintea colonizàrii româneçti. Cìnd, in secolul al XVIII-lea ìncepe migrarea romànilor de la nord de Dunáre, Novo Selo era, desigur, un sat bine organizàt. Aça se explicà de ce n-a fost „ìnghitit" de valul compact románese. Vatra satului se ìntindea pìnà la Timoc, iar la sud pina la satul Gàmzovo.
     Bulgarii de la Novo Selo tràiesc de douâ veacuri ìn contact direct cu romà-nii. Se constatà frecVente càsàtorii ìntre bulgarii din Novo-Selo çi románcele din satele ìnvecinate sau viceversa. Subliniem ìnsà de la ìnceput cà la Novo Selo bilingvismul nu este un fenomen curent. în cazul càsniciilor mixte, copiii nu çtiu, de obicei, româneste. Bineînteles , existâ çi únele exceptii.
    Una dintre cele mai interesante problème ce se pun în legâturâ cu graiul bulgar de la Novo Selo este aceea de a se çti dacá primul contact dintré locuitorii satului çi romàni s-a produs la sud de Dunáre sau, asa cum e de pàrere L. Miletici, într-o perioadà mai veche çi la nord de Dunáre5. Cercetàrile lingvistice ce se vor ìntreprinde ìn viitor, mai ales cu privire la lexic, vor contribui de bunà seamà la làmurirea acestei probleme.
      1	i f. L. Miletici, «Apiiaymume» e CuAucmpencKO u c.ieòu om hocosku e mexHun cìuk , «Ilcpno.'iHMCCKo cnucaHHe», LXI, 1901, p. 638- 640; vezi, de asemenea, si St. Mladenov op.
 cit., p. 496 urm.
      2	Cf. St. Mladenov, op. cit., p. 496.
     ^ ' Cf. G. \\ e i g a n d, Dialectele rotnànesti ale Valahiei mici, ale Serbici si ale JBulgariei, ¡11 Romàna dih Iimoc. Culegere de izvoare ingrijità de C. Constante si A. Golopenta, Bucuresti 1943, p. 84, 87.
       1	'■ Jf; Saralov. op. cit., p. 60 ; Tv. Todorov, Ceeepbianarìimme óbmapcKU ¿oeopu in «CoopuHK 3a Hapo6fm yMorBopcHHsi» t. XLI, 1936, p. 19.
      5	Cf. L. Miletici, op. cit., p. 638 §i urm.