DORIN GÀMULESCU
     In unele cazuri provenienza unui cuvìnt din douà limbi diferite a dus la formarea a douà variante In limba romànà. A?a s-a ìntimplat cu chirilic ?i cirilic ambele explicate in DLRM ca formate de la „Chirii + suf. -ic”. Or, aceastà explicare este valabilà numai pen-tru varianta chirilic, in timp ce pentru cirilic trebuie avute in vedere fórmele ser. Cirilo, cirilski1 etc.
IV.	Etimologii gresite
      Spre deosebire de unele dintre cazurile discútate mai sus, unde citarea termenilor cores-punzàtori din limba sirbocroatà era, intr-un fel sau altul, necesarà, cele citeva cuvinte grupate airi nu mai presupun aceasta, provenienza lor din alte limbi fiind certá.
     Mierfá „baniZá", este un regionalism folosit, chipá CADE, in Muntenia si Transilvania, Nu poate fi explicat prin ser. merica2 din cauza dificultàZii de a explica reducerea lui i din sufixul -ica, sufix cunoscut limbii romane, $i din motive de ordin geografie. La stabilirea etimologici acestui cuvint trebuie Z¡nut seamà de magh. merce ,,id.‘‘ (cf. Acad. R.P.R. Inst. de lingv. — filíala Cluj, Dictionar román-maghiar, 1964, II, s.v.) care explicà mai bine fonetic iji geografie forma romàneascà. Deci, rom. miertd < magh. merce.
     Ometifà „zàpadà finà", „pospai", este atestat numai in nordul Moldovei (cf. ALR, s.n.
I,	h. 183) or despre o influenza sirbocroatà ( < scr. umetica — cf. DLRM, CADE, Scriban)3 in aceastà parte a Z^rii e greu de vorbit. Cu atit mai mult cu cit ucr. obmetica „resturi de fàinà pe pietrele morii" poate explica Cuvíntul románese nu numi semantic $i fonetic, ci si geografie.
     Stative „ràzboi de Zesut" prezintà un caz similar. Ràspìndit in Moldova de nord, Buco-vina si Maramures (cf. ALR, s.n., II, h. 470; CADE), nu poate fi pus in legàturà decit cu ucr. stativa „parte la ràzboiul de Zesut" 4. Tmprumutat din scr. stative, cuvintul románese ar trebui sà se intrebuinZeze in Banat sau sudul Ardealului.
     Ccaptà „bonetà, scufiZà", este explicat de DLRM ca imprumutat din scr. tepac ,,id". Chiar dacá trecem peste unele dificultàZi de ordin fonetic (sincoparea lui a) $i morfologie (schimbarea genului), etimologia aceasta este infirmatà de aria cuvintului (Banat, Transilvania, Maramure? — vezi DA) $i de existenZa in limba maghiarà a corespondentului ciapea ?i a variantei csapsza (existentà si in romànà: cf. DA s.v. ceapsà), care pot explica foarte bine atlt sensul ?i forma cit §i aria cuvintului románese, fàrà sà fie nevoie sà recurgem la scr. ¿epac.
V.	Inconsecvente
      La un numàr de cuvinte imprumutate din limba sirbocroatà nu este indicatà ?i proveninen-Za lor in aceastà limbà, de$i sistemul este in generai folosit in DLRM. E vorba despre cuvinte ca bàbàluc ( < scr. babaluk < tc. babalyk) ; budak ( < scr. budak < tc. budak), divani ( < scr. divaniti < tc. divan), duhan ( < scr. duhan < tc. duhan), ierugà ( < scr. jaruga < tc. jaruk), paivan ( < scr. pajvan < tc. pajvant), spahie ( < scr. spahija < tc. sipahi), zànat ( < scr. zanai < tc. san’at), care ar fi trebuit sà primeascà indicaZia: „scr. < tc." ?i nu simplu ,,-sb." In baza aceluìasi principiu ar fi trebuit notat portie < ser. procija < lat. portion, in loc de portie < scr.
      IndicaZia ,,sb." nu este suficientà nici pentru cuvintele loitrà, mindàlac, pahar, a pieni, da/in, a tirnosi ?i dafie, termenii sìrbocroaZi alàturaZi primelor patru fiind de origine germanà, la urmàtoarele douà — de origine greacà ?i la ultimul —■ de origine turcà. IndicaZia ar fi trebuit sà fie, in ordine: „scr. < germ", „scr. < gr." ?i „scr. < tc.". Prin aceasta nu vrem sà
      1	Cf. S v. Ristié — J. K a n g r g a, PevHUK cpùcKo.xpeamcKoe u He.ua^Koe jeiuKa, dpyeu àeo: CpucKoxp-*amcKO-He.uavKU, Belgrad, 192.S, s.v. (abrev. Kistiè — Kangrga}.
       *	tn DLRM este citata forma ijekavian3 mjerica, care se g.1se$te numai in graiurile aptisene $i sudice cu care pufin probabil sà fi venit in contact romànii din Transilvania §i Muntenia, unde este intiebilintat cuvintul romànesc.
 Graiurile sirbe^ti cu care a venit romàna in contact sint ..ekavijene“ ((> e, nu ). je sau ije ca in celelalte).
       3	De altfel, se pare cà limba sirbocroatà nici nu cunoastc acest cuvìnt.
       *	Vezi G. M i h à i 1 à. Prol-temele aicdtuirii unni dietùnar..., p. 227.