496
CRITICA si BIBLIOGRAFIE
pu^in, ca sà nu spunem de loc, caracteristicile corespondentului ÿogen. Dacâ nu i se vor oferi puñete de sprijin pentru a se orienta ín masa vocabularului rus, cu greu va izbuti vorbitorul de limbà românà sà selecteze corect lexicul necesar transmiterii unui mesaj prin viu grai sau ¡n scris. Din acest unghi de vedere, evidencien! in mod deosebit rigurozitatea cu care Micul dictionar dife-renÇiazà, pe bazà de scurte precizàri ín parantezà, diferitele accepÇii ale cuvintelor-titlu. Amplifi-carea, într-o màsurà, a volumului unor articole, ce rezultà din aceasta, este pe deplin compensatà de eficienÇa efortului de depistare a cuvìntului càutat in seria sinonimelor care-1 preceda sau succeda.
      La traducerea adecvatà dintr-o limbà in alta contribuie, de asemenea, diversele meutiuni fi indicanti — de domeniu, de stil fi gramaticale — care insólese atît cuvintele romànefti cìt fi cele rusefti. De un real folos se dovedefte aici specificarea regimului verbal rusesc ín toate cazurile cìnti acesta nu coincide cu cel románese.
      Este adevàrat cà respingerea corespondenÇelor univoce tntre cuvintele celor douà limbi in favoarea unor articole cu structura complexà a determinai, in limitele spa^iului disponibil, restrìn-gerea relativa a nomenclatorului de titluri. Cu toate acestea, Micul dictionar reufefte sà cuprindà lexicul cel mai activ, cel mai uzual al limbii romàne actúale, acordind totodatà aten^ia cuvenità termenilor fi expresiilor de datà recentà, cum sìnt, afarà de cele enumerate de autor in „Cuvìntul ìnainte" (p. 6), colationa, container, teleghida, fruntas al vietii publice f.a. Notàm cu satisfaccio, ìntre aitele, prezen^a ìntr-o proporle judicioasà a termenilor lingvistici, ale càror echivalente au fost alese, •dupà cìt se poate constata, cu deosebitâ grijà. Cf. de pildà o p t a 11 v adj. mod ~ wejiaTejibHoe HaKJiOHeHue, onTarHB m. ; (în gramatica rusa) cocnaraTejibHoe HaKjionennc.
      în aceste condi^ii, nu putem decît sà ne exprimàm adeziunea fata de metoda de lucru a auto-rului, sà recomandàm aplicarea ei consecventà fi la o viitoare édifie a lucràrii. Rîndurile de mai jos trebuie în^elese, mai întîi de toate, ca o încercare de a promova principiile enunÇate de autorul însufi, de a semnala fi pune în discutjie tot ccea ce ni s-a pàrut a fi o abatere de la ele.
      I.	Lista de cuvinte este organic întregità de sintagmele ilustrative, structurate pe baza unui raport de subordonare între pàrtile componente, din cuprinsul unui mare numàr de articole.
      Ce e drept, sub raportul ..cantitàtn de informale“ ilustradle nu constituie un tablou uniiar. Astfel, únele sintagme aduc elemente noi pentru mai buna în^elegere a specificità^« traducerii fa£à de original, áltele însà sînt lipsite de un conÇinut cognitiv propriu, în sensul cà cititorul ar putea construi formula ruseascà fi în absenta lor, exclusiv pe baza cuvintelor-titlu. Sâ examinàm, de pildà, tratarea adjectivului curent2 :
      curent2 adj. TCKymnií, anuí ~ reKyuiHii roa, cont ~ TeicymHM cneT, expresie ~ à xoflanee Bbrpa*eHne; vorbire ~ à pairoBopnan penb; apâ~ à TCKynaa Boaa...
      Nu e greu de observât cà, dacâ din cele cinci sintagme menzionate primole douà ar fi omise, traducerea lor ar putea fi reconstituità apelînd doar la nomenclátor, prin simpla îmbinare a douà •cuvinte-titlu („curent" TeKymniï + „an“ rofl = TeKyiUHñ ron). Ultímele trei exemple nu mai reprezintà însà suma a douà cuvinte, ci, din punct de vedere al limbii din care se traduce, unitàri noi, de sine stàtàtoare, cu sensuri care nu pot fi nemijlocit deduse din cuvîntul-titlu. Independent însà de acest aspect, consemnarea lexicográfica a covìrfitoarei majoritati a ¡lustratilo:' este justificatà de larga lor circulatie ìn limbà, de consacrarea lor ca atare în practica vorbiriì literare. Cf. numitor común, energie nuclearà, màrul discordici, limbà literarà, maestru al sportului, satelit artificial, versuri albe fi multe aitele.
      Am obiecta doar ìmpotriva repetàrii aceleiafi sintagme in articole diferite, ori de cite o ri unul din componente apare în postura de cuvînt-titlu: circumscriptie electoralà, cìt e ceasulì (tradus ¡n douà chipuri), diatezá activa, ref ormi monetar â, sîr mâ ghimpatâ etc.
       II.	în cadrul ilustra(iilor la diverse cuvinte, pot fi distinse o serie de formagli, ìn spedii locu-Ziuni adjectivale de tipul „prepozitie + substantiv", menite sà-1 ìndrume pe cititor spre folosirea adjectivelor de relatìe din limba rusà. Întrucît ìn rusefte aceastà clasà de adjective se ìntrebuin-teazà pe scarà largà, prezenta unor asemenea construc tii ìn dictionar este cìt se poate de oportunà Eie sînt introduse în corpul articolelor pe douà câi: fie direct, prin repetarea cuvìntului-titlu précédât, de regulà, de prepozi^ia „de" (/ e m n ... de ~ ; ma r f à ... de ~ ; no r d ... de ~ , •or c h e s t r à ... de ~ ; p e r o n ... de secará ...de — j, fie prin intermediul unei sintagme alcàtuite dintr-un substantiv complinit de grupul „de + substantivul din titlu" (A a m ... cal de ~ ; Jac... pantofi de o per età... teatru de — ; tineret... organizare de — ; cf. totufi / à-
i	n à ... ~ de grìu, unde determinatul devine „fàinà“, resp. „MyKa“, de la care ne-am fi aftep-lat sà derive adjectivul de relatìe). E interesant de semnalat un caz de suprapunere a celor douà pròcedee ; zàpadà ... de ~ , om de ~