CONTRIBUTI! LA STUDIUL LITERATURII OMILETICE
335
preluata din grcacà: Vidi le Ican, verna igsta èrica, dzélo nepomudévb, ng pentoli Vb Boga (40 r) — „Vàzind Ican cà preotul (templului) este credincios, nu a intirziat prca mult, ci s-a ìugat la Dirrnczeu".
     Instrumentalul de agent e folosit iàrà prepozitie : drbiimb christiany — „tinut fiind de càlre crestini“.
     Rareori se întîlneste genitivul partitiv : Kto bo est smélb ili prbvychb ili po tebe... takyi glasb sbdzvçcnyi iznesti rëkgstb (41 r) „Ca cine a mai indraznit
—	fie dintre cei vechi, fie dintre cei de dupa tir e... sa mai malte un glas a$a de râsunâtor, zicind..."
    Unele cuvinte compuse sint calchiate din limfca greaca : dobroglasnyi ,,cu glas bun“, veleglasnyi ,,cu glas mare“ ; sladkoslovyi „dulce la cuvinte“ ; inoôçdb (32 v, 35r, v) „de alt neam strâin“ ; slavoslovçSte „spunind cuvinte de màrire“.
    Alte sutstantive $i adjective sint foimate cu sufixe freevente in limba lui Ioan Exarhul. De ex. -cnb \ istovenb, islinenb etc; -ecb \ vodecb (37v) „con-ducatoi“; ivorecb (40 r) „creator" ; bogoslovecb (30v) „teolog“. Cuvinte ca filosofb, iposlasb (31 r) ; eretidzi (33v, 35 v) sint reproduse din limba greacà.
     Lexical fclesit ce Ican Exarhul e begat. Pentiu aceeasi notiune folose^te dei-trd teimeni, de ex. pentru „tinar" spune : otrokb (37 b),junoSa,junota (37v) ; pentru ttmplul pâgin spune : crkvüte, kapiste (39v) si idoli e ; pentru „preot" : pastyrb, bozii rabb si ìrub, pentru stapìn, dregator : Vladika (34 r) kbtiçdzb, si rçdnikb (33\) ; pentru an — timp — gody (33 v) vëkb çi lëta (35v). La numàr spune cismç, -ne (40v).
     Unele cuvinte sint mai rare : spregyn, pregyné „vìrtoape, locuri greu de umblat“ ; piry „oaspete, chcfuri“ ; velikyi tulb (30 v) „un soi de vultur mare“, rati (35 v) „lupte“ ; QÎa „lant, chin“ ; prokndlivb „neru^inat, periculos“ ; ne-pomudeti (40r) „a nu intirzia“.
     Caracteristice sint adverbe ca sétnée (37v) „mai trist, mai rau“ ; tace (37r) „apoi“ care e foarte freevent : tace proshzi sç (37v) „apoi a lacrâmat“ ; tbôiç (34v) „numai“, care e socotit ca o caracteristica a limbii lui Ioan Exarhul — mai aies sub forma tbcenb (36v) ; lèpa (33v) caracterizeaza limbile slave de apus. Exista insa fi la Kozma Prezviterul
     Alte adverbe sint cunoscutc in slava vcche: de ex. pace cu al doilea ter-meri de ccmparatie in genitiv : bedy pace meda (36r) „nenorociri mai dulci ca mierea“ ; niné (39 v) „acum“ ; elma (31v) e sinonim cu kohmi pace „c.u atit mai mult“ ; nikolize „niciodata“ drevlé (33v) „mai de mult“ ; ot kgiu „de unde“ (34 v) ; eda (egda) rece „cind a spus“ ; dzélo „foarte“.
     Caracteristice sint prepozitii çi conjunctii ca : délmo (31 r) „pentru“ ; skozé „prin“. Se folosea cu acuz. : skozé grady (36v) „prin orase“. No e foarte freevent : ,,ci, dar, insa“ : ne o tvorci no o tvari (32 r) „nu despre creator, ci despre creatie“. Frecventà e conjunctia copulativa ti ,.si“. Ex. Sqì ti \J (32 v) „Este si a fost“ ; Ti jako tb'ciq v.zrë Ioanna... „Si indata ce a vazut pe Ioan...“ (37r, 38v, 39v etc) ; imze „intrucit,“ tak-kak : imze ibciq (34 r) „numai, pentru ca“.
      1	„...ne tociju ne prostrilit ego, no... ; ne tociju eze ne nauciti» ego, noi... Besëdy, f. 488, r. ,,nu mimai cà... dar