286
GHEORGHE CIPLEA
    „moravo-slovac“ (sau morav de est) cu unele tràsàturi comune fi altor graiuri din Moravia sau chiar din Cehia, se pàstreazà in majoritatea cazurilor u care corespunde lui ou din limba cehà literarà. Astfel am notat dupà consoane dure (in urmàtoarele cuvinte) : a) ku paren „baie", su :set(ka) „vecin(à)1, hu isenka 2 „fluture", oni kopu „ei sapà", iestu „a fasea" ku :sek ,,o bucata", si in generai in toate formele de acuzativ sg. ale substantivelor, adjectivelor, pronumelor si ale numeralelor ordinale de genul feminin (cf. partea de morfologie) ; b) lu :pat „a curata de coajà", zlu :tek „gàlbenus", ru :ra „teavà". In unele cuvinte apare aceastà vocalà u scurtatà : c) kur(rs) „fum", kocur „motan", lupeme „curàtàm (de coajà)“, se zburilo ,,s-a dàrìmat" etc.
    Acest u : din exemplele amintite subt a reprezintà pe un g slav comun fi mai vechi ceh comun. In exemplele de subt b fi c u : (lung) fi u (scurt) provin dintr-un u sau g slavi comuni, sau dintr-un o, o : stràini (neslavi) 3, dintr-un l (silabic) etc. Ìn afarà de graiurile „„moravo-slavace“ mai este atestat acest u: fi in graiul c i u h a c, care face parte din grupul de graiuri h a -nace din Moravia centralà. Ìn alte graiuri cehe mai apar forme cu u(u :) in mod cu totul izolat. Astfel, in graiurile de trecere cehe de sud si vest existà forme de tipul kohu :t „cocof, dlu :ho adverb, „lung“ sau „mult (timp)" ku :sek ,,o bucata", nesu: (ei) due"4.
    in celelalte graiuri cehe ca fi in limba literarà acest u : s-a diftongat ìn ou 5.
1	Cf. Jan Gebauer, op. cit. I, p. 48, 254, 308; Jaromir Belii, op. cit., p. 11
     2	Cf. Vdclav V ä z n v, O jmenech motylü v slovenskych ndfeiieh, Bratislava, 1955, p. 261.
    3	Cf. Frantiäek Travniiek, op. cit., p. 86.
4	Cf. Oldrich Hujer, Vyvoj jazyka leskoslovenskeho, in « Ceskoslovenska vlasti-
veda » III, Jazyk, Praha, 1934, p. 47; Slavomir U t e s e n y, NdfeM pfechodneho pdsu leskomoravskiho. Hläskoslovi, Praha, 1960, p. 60.
     6	In aceastä privin^ä constatäm cä monumentele vechi de limbä cehä inregistreazä forme cu «: nediftongat incä la inceputul secolului al XlV-lea. Abia pe la 1337 sint intilnite forme dif-tongate (conf. Jan Gebauer, op. cit., I, p. 260). Dar diftongul provenit din u a fost notat obisnuit prin alt de ex. wykaUpie, persoana a IH-a pl. „vor cumpära“, nad hlawau „deasupra capului" etc. Se presupune cä forma intermediarä cu au ar fi o influen^ä germanä. Acest diftong au, reflex al hü u: (< 9), predominä si se utilizeazä cu regularitate pinä in anul 1849. Jan Gebauer spune cä ü se schimbä in au acesta mai departe in oll , de ex. süd —saild— so'id—„judeeätor“; nesu — nesa'£ — neso'l „(ei) eie duc". Schimbarea aceasta fiind opusul contragerii (contrac^iei)
o	numefte schimbare prin extindere (rozsirenfm).
      Cele mai vechi märturii despre rostirea lui oU sint din 1421, spune Gebauer, ^i acest diftong este redat prin ow.
      ln limba cehä literarä ?i in majoritatea graiurilor cehe, a$a cum am spus, apare ou, aläturi de care, in pozi^ie la inceput de cuvint, este iji « (redat uneori prin v). In unele monumente, apare u (in locul lui m) fi all, de ex. unor „februarie“, usta „gurä", utery „mar^i“ o'lfat „oficiu, birou“, a uzkost" ingustime „(Cf. Jan Gebauer, op. cit., I, p. 261).
      ln graiuri este generalizatä forma fie cu oU (pentru lit. off $i ü, de ex. loi^ka „luncä“, o'Ue-rek" niart i“), fie cä a rämas u vechi. In aceastä situatie sint graiurile cehe din regiunea Domazlice (de ex: s kozu „ cu capra“, klobuk „pälärie"), apoi din partea räsäriteanä a tärii, in Slovacia, in Mora via de est fi Silezia. In Mora via fi Silezia apare ü, mai cu seamä in graiurile valahe, slovace, dolene fi in cele din regiunea Opava fi Ostrava. Apare fi o'i: lit. ü (ö > uo > ü), de ex.: v. ceh hröza, röie, ceha lit. contemporanä hrüza „groazä“, rüze „trandafir“, dial. hroitza, roUza.
     Jan Gebauer men^ioneazä cä fi in germanä au avut loc schimbäri similare, in care « < all fi oll: hüs> ha'is fi ho'is. Astfel, in graiurile bavareze a avut loc aceastä schimbare incä in