500
CRITICA $i BIBLIOGRAFIE
      ìn legàturà cu adverbele derivate de la adjective, era bine dacà, dupà adjectiv, s-ar fi dat sufixul adverbial; de exemplu : hrdsny adj. „frumos", -nè adv. Aceastà formà de adverb poate ramine netradusà. Cititorul este mai bine servit dacà are fi forma adverbului la indemìnà, imediat dupà adjectiv. Iar acolo unde se schimbà consoana tematicà a adverbului dérivât (de la adjectiv), cum este cazuladjectivelor de tipul drahÿ, adv. draze, sau adj. neblahÿ, adv. neblazc, se vor trata la locul cuvenit, afa cum se procedeazà in Dic^ionar.
      Ìn felul acesta puteau fi incluse fi formele nominale, de exemplu de la povèstny adj., -nost substantiv.
      Dupà cuvìntul-titlu urmeazà indicabile gramaticale, stilistice etc.
      Una dintre problemele cele mai importante fi cele mai grele la redactarea dici ionarelor bilingve este càutarea fi aflarea echivalentelor în a doua limbà ale cuvintelor-titlu. Munca auto-rilor aici a fost colosalà fi numai acei care au lucrat ìn acest domeniu ftiu s-o aprecieze mai bine. Din pàcate, de foarte multe ori s-a recurs la perifrazà, deoarece nu s-a gàsit corespondentul romànesc al cuvìntului ceh. Or aceasta nu este solutia cea mai bunà fi a fi dus la ìngreu-narea ìn^elesului. De exemplu, adverbul pryt, care este destul de greu de tradus printr-un cuvìnt, in dic^ionar a fost bine redat prin afarâ, plecat etc. în limba ucraineanà insà este redat prin eem, iar în rusà prin npo'ib. Cuvîntul hàt existà fi in unele graiuri romànefti, ìn expresia ,,du-te hàt", care in cehà se traduce prin jdi pryt. Prin urmare, la cuvîntul pryt se poate da si echivalentul hàt, cu mentiunea càe régional. ìn Atlasul lingvistic al Maramurefului, care acum se pregàtefte pentru tipar, este notât peste tot ìn aceastà regiune. Aici pot fi aduse fi alte cazuri
      Deoarece dicÇionarul este destinât exclusiv cititorilor care ftiu limba romànà, sìnt date la fiecare cuvìnt formele gramaticale mai importante, sau se fac trimiterile necesare la tabelele fi paradigmele de la capitolul introductiv (paginile IX—XLIII). ìn aceastà parte se face o scurtà prezentare a faptelor de gramaticà a limbii cehe.
      Autorii respectà ortografia oficialà curentà a limbii cehe, fàcìnd sublinierea cà, de exemplu forma infinitivului verbelor in -ti apar^ine limbii literare scrise, avìnd caracter livresc fi arhaic. Forma contemporanà fi uzualà este in -t (nu dilati, ci dèlat „a face").
      Préfaça fi introducerea dicijionarului cuprind indicaci de ortoepie importante pentru cititori, mai aies cìnd este vorba despre dentalele d, n t urmate de i, care se rostesc palatal cu excepta cuvintelor ìmprumutate.
      Nu putem spune acelafi lucru cu privire la palatalizarea consoanelor velare g(h), eh, k in z, i, c fi a lui r > f cìnd sìnt urmate de anumite vocale anterioare. Explica(iile notelor nr. 3 (mj fi (m2) : cons. + r > cons. + r; ex. : bratr — bratfe resp. vocalà + r > voc. + r (p. XIII) par destul de greoaie fi neconcludente. Cititorul este ìncurcat. Nu pot fi trase concluzii (reguli) generale. Nu are rost sà complicàm cxplica^ia cu sunetul precedent ftiut fiind faptul cà alternanza (palatalizarea) consoanei este cauzatà de natura vocalei care ìi urmeazà (p. XIII).
      Consoanele velare amintite mai sus fi vibranta r, dacà sìnt urmate de vocalele anterioare i (i) fi e (vechi) sìnt palatalizate. Se poate menziona fi faptul cà la anumite cazuri sau persoane substantivele fi resp. verbele se schimbà.
      Din capitolul 2 al introducerii reiese împàrÇirea substantivelor in declinàri dupà criteriul genului (declinarea I-a a substantivelor masculine, declinarea a Il-a a substantivelor femmine si declinarea a IlI-a a substantivelor neutre). Sìnt bine date paradigmele, dar credem cà era mai nimerit sà aparà la fiecare paradigma toate desinentele posibile unui caz dat.
      Cìt privefte clasificarea verbelor in conjugàri, este fàcutà dupà criteriul sufixului infinitivului, in 7 clase; primele 6 sìnt tematice, iar a 7-a cuprinde verbele atematice. ìn manualul de gramaticà al lui Bohuslav Havrânek — Alois J edlicka 1 se preconizeazà criteriul de impartire a verbelor in conjugàri dupà desinenza persoanei a 3-a sg. a indicativului prezent. Recoman-dàm sà fie inserate amìndouà criteriile fi sà fie adoptat cel mai simplu. Noi preferàm pt> cel de al doilea.
     1	Ceskd aluvnice, Praga, 1963, pp. 267 — 269.