CRITICA }¡ BIBLIOGRAFIE
501
      Se dau lormeie verbale simple ale modurilur indicàtivului prezent fi impérativuliii. /.poi participiul trecut activ fi pasiv, precum fi transgresivul : in cehà pfechodnik piih tnti$ (rom. gerun-ziul prezent). Deoarece in gramaticile cehe este si piechodriik minuiy „gerunziul trecut“, care nu este inclus in dic^ionar, chiar dacà ridicà probleme in legàturà cu ioi marea ¡-a, sinten. de pàrere cà trebuie sà fie menzionai in dic^ionar alàturi de transgresiv.
      „Capitolele“ 2 iji 3 sint absolut necesare fi ar trebui completate fi cu un scurt subcapito) cu alternacele, mai ales cele consonantice.
      Am insistat asupra „capitolului“ introductiv, dar nu intimplàtor : credem cà ar trebui sà. se dea o fi mai mare atentie acestei part', avind in Vedere cà in momeritul de fatà nu avem o gramaticà cehà pentru romàni. Deci, elementele gramaticale inserate in introducerea dic^io-narului sint singurele puncte de sprijin ale cititorilor care vor foiosi dic^ionarul. De aceea, trebuie sà fie cìt se poate de complete (firefte, atit cit permite un capitol de introducere).
     Spre satisfaccia noastrà, sint foarte pu^ine grefeli de tipar sau inadvertence: la pag. 186 se va serie nàzor in loc de nazor; dupà articolul Vyklepati se va serie V J sau V2, ;imp. -pej fi nu „Vj sau imp. V2"; Substantivul orloj se declinà dupà stroj fi nu dupà hr ad. Se va serie orloj m5 fi nu orloj m2 (cf. p. 228, s. v.).
      Nu si ini de.ee trebuia sà se tipàreascà lucrarea pe trei coloane. Pentru aceasta, credem, ar fi trebuit sà aibà un anumit format. In forma aceasta, consultarea <lic(ionaruluì este mai obositoare si pu^in agreabilà.
      Este surpinzàtor, cà lucrarea nu poartà anul apari^iei fi numàrul cuvintelor cuprinse in ea. Nu mai vorbim despre tiraj, care iaràfi nu este menzionai in corpul dic^ionarului.
      Apoi ar fi bine sà nu se uite faptul cà si cehii si slovacii vor foiosi diclioiiarul, in scopul de a invàda, cu ajutorul lui, romàneste.
      Colectivul de redactu1 al acestei lucràri a muncit mult pentru a da publicului o lucrare bunà. Poate cà, dacà acest colectiv era mai larg, lucrarea ar fi cìftigat si mai mult. Gàsesc foarte bine venità ideea de a fi fost citit manuscrisul de càtre cehi buni cunoscàtori, ai limbii rQinàne din afara colectivului de redacte. Din nefericire, ideea nu apare compietà: cà manuscrisul ar fi fost bine sà fie citit fi de romàni cunoscàtori ai limbii cehe din afara colectivului de rcdac(ic_
      In urma apari^iei acestei lucràri, credem cà pe lingà avantajele aràtate, de a cunoafte fi de a citi nemijlocit literatura cehà fi de a cunoafte realizàrile poporului cehoslovac,. se vor inlàtura fi grefelile de citire ?i rostiré ale cuvintelor fi numelor cehe ale unor crainici (fi crai-nici reporteri) de la stabile noastre de radio fi televiziune (care citeau numele JÍH „Gheorghe", in romànefte, Jiri pe cind in realitate trebuie citit aproximativ ca Irji: la fel Jifin nu se citefte ca románescul Jicin ci Icin (j ceh este ca un i románese din cuvintul inai, r céh se rostefte aproape ca un rj románese).
      Ne-am simtit obligati sà facem unele sublinieri in legàturà cu aparitia primului dic^io-nar ceh-romàn cu scopul de a consemna evenimentul fi ca viitoarea edi^ie sà aibà in vedere sugestiile date in cele de mai sus.
      Colectivul redactional1 poate avea satisfaccia de a fi dat o lucrare, modernà bunà, care face cinste stimtei. In acelasi grad trebuie apreciatà fi munca tehnoredacCiei.
                                          GHEORGHE CIPLEA
    O. S. Ahmanova, Cjioeapb mnzeucmunecKux mepMunoe, Moscova, 1966 606 p.
      Diction arele de termeni lingvistici apàrute în ultímele douà decenii 2 au adus o importantâ. contribuée la sistematizarea si explicarea diferitelor sisteme terminolûgice lingvistice. Trebuie arâtat, însà, cà ceea ce s-a realizat în acest domeniu este insuficient în raport eu mûltitudinea §i diversitatea problemelor care se pun.
      1	Redactor respónsabil fimd Sorin Stati ajutat de un colectiv compus din: Sanda Apostolescu, A. Deleanu*. Tr. Ionescu — Niçcov, Silvia Nijà- Armas çi Jana Pleter, toti.din Bucureçti çi Jiri Felix §i FrantiSek Hrlub, amîn-doi din Praga.	, -	... '
      2	Vezi, de ex.: J. Marouzeau, Lexique de la terminologie linguistique, Français, Allemand, Anglais, Italien, 3-e édition, Paris, 1951; F. Lázaro C a r r e 11 e r, Diccionario de téi minos filológicos, Madrid, 1953; M. Pei çi F. Gaynor, A Dictionary of Linguistics, New-York, 1954; E. P. H a m p, A Glossary of Américain Technical Linguistic Usagé, 1925 — 1950, Utrecht-Antwerp, 1957; J. V a c h e k. Dictionnaire de linguistique de l'école de Prague, MCMLX, Utrecht-Anvers.