466
DORIN GÀMULESCU
cútate mai sus. E cazul verbului a roi $i al substantivului rointd care se gàsesc ?i in limba bulgarà 1 : pon (ce) „a roi" $i poÙHuya ,,roini{à" 2. O situale identica prezintà $i cuvintul a juli„ avind un bun corespondent si in bg. iulja „ a freca, a juli prin frecare"3. Conform principiu-lui adoptat de membrii colectivului de etimologii, era de a^teptat ca aceste cuvinte sà pri-meascà in DLRM indicala ,,bg., sb."
      c)	Cele citeva .cazuri, discútate mai sus, de notare nejustificatà cu ,,-sb." a etimologici cuvintelor din fondul vechi slav al limbii romàne, nu epuizeazà materialul de care ne ocupàm ; cf. in aceea?i situale; circa ■—sb. (nositi na) krke\ dospi—- sb. dospeti ; nabusi— sb. na-buSiti „a umfla" ; nàsàdi — sb. nasaditi ; pirpàrà — sb. prpor-, pirtie — sb. prt, prima ; pieofti — sb. pljoititi ; ploftind ■— sb. ploStina ; popri — sb. popreti ; posada — sb. posada ; raz — sb. raz.
11.	Etimologii nesigure
      A (se) bàlàcàri. Cuvintul se intrebuin^eazà in Oltenia $ì Transilvania unde are sensul „a certa", „a batjocori" ?i, rar, sensul „ a se bàlàci" (DLRLC, I, p. 213). In dic^ionarele ro-màne^ti etimologia lui a fost explicatà in mod diferit. CADE il explicà prin rus. balakariti (probabil a avut in vedere rus. balakarit’ ; cf. Dal’, I, p. 41), iar DA prin scr. balakati „a fle-càri" $i sufixul iterativ románese -árese. Cercetate indeaproape, nici una dintre aceste etimologii nu este acceptabilà. Cea datà de CADE din motive de ordin geografie, iar Cea data de DA, pe lingà explicarea forcata a formei prin sufixul románese -árese*, adàugat unei teme imprumutate, nu este sus^inutà nici de freeven^a cuvintului sirbocroat, care a fost atestat o singurà datà la un scriitor din secolul al XVIII-lea (Rj. JAZU2, I, p. 162). Cuvintul lipsejte din bulgarà, dar e notat cu sensuri apropíate de cele ale cuvintului románese in rusà (regional 6aAaKamb „a sta de vorbà, la taifas")5, In vèchea rusà (balakac), polonezà (balakai) $i ucra-ineanà (óaAaKamu ) 6.
     E greu de spus dacà vreuna din fórmele enumerate mai sus a stat la baza cuvintului a (se) bálácári, sau dacá nu cumva aceasta este o formale pe teren románese din bàlàci sufixul -árese ; dar e clar, credem, cà provenine^a din sirbocroatà nu constituie o certitudine, ?i, prin urmare, nu trebuie recurs la indicala categorica ,,-sb".
      Brudinà ,,bac (pod plutitor)", „taxà pentru trecerea apei pe un bac". Pentru explicarea etimologiei acestui cuvint Cihac (II, p. 29) a propus spre comparale slav. brodnina, sb. brodarina „pontonaje", indicale acceptatà $i de DA. Tiktin trimite la o formà veche slavi refàcutà (lesi. * brodina), CADE dà in parantezà cuvintul brod, fàrà altà explicare, iar Scri-ban citeazà nsl. brodnina „taxà de trecùt cu bacul". De ce DLRM il considera ca imprumut sigur din ser. bfodiña „augmentativ de la brod (corabie)" nu e clar, cu atit mai mult cu cit cuvintul sibocroat poate explica numai primul sens, in timp ce pentru explicarea stisului al doilea e neceará citarea’bg. òp'oÒHUHa „dare pentru trecerea pe un vapor" (Cf. EtjirapCKa AKafleMHH Ha HayKHTe. PeuHUK na cbepeMemi.i ùh.iiapcKu KmtMoeeH e3UK, voi. I, Sofia, 1955, p. 83).
      Cegà ,,pe?te de apà dulce..." (Acipenser ruthenus) este explicat, in afarà de DLRM, doar de CADE, prin ser. liga. Tiktin ¡¿i Scriban 7 citeazà, pe lingà forma sirbocroatà, $i fórmele apropiate de cea romàneascà din celelalte limbi slave $i neslave cu care romàna a venit in contact, iar DA constata cà „Cuvintul se gàse^te cu diferite variante si acelasi in^eles la sirbi keliga, liga, la ruteni leluha, la polonezi czeczuga la maghiari cocsag(e), kecseg, csuka.
      1	Este interesant de arátat cá cuvintul .,roi“, din aceea§i familie §i care, probabil, a pátruns in románá o datä cu celelalte douä, a primit in DLRM indicatia , slav (v. si. roj)“.
      2	Vezi H. Tiktin, Rumänisch deutsches Wörterbuch, Bucure$ti, 1898 — 1925 (in continuare abrev. Tiktin) §i G. M i h á i 1 ä, op. cit., P- 95.
      3	Vezi N. G e r o v, PenmiK na ób.ieapcKU e3UK c nxbAKyeanue peuunie na óbjieapcKU u na pyccKU, Plovdiv,. 1895 — 1904, vol. II, p. 26 (abrev. Gerov). Dictionarul Academiei (DA) considera cá acest cuvint provine din ser. iul(j) iti in Banat, iar in re^tul teritoriului románese din bg. fulja.
4	Abreviere pentru Rjeírik hrvatskoga ili srpskoga jczika, Na svijet izdaje Jugoslavenska Akademija znanosti
i	umjetnosti, Zagreb, 1882...
      5	Vezi Academia Reputlicii Populare Romane. InstitutUl de lingvisticá. Dicpiot.ar rus-román, vol. I, Buc.„ 1959, p. 34.
      6	Vezi M. Vasmer, Russisches Etymologisches Wörterbuch, vol. I, Heidelberg, 1958, p. 45.
     7	Vezi A. Scriban, Dicfionarul limbii romdnefti Ia?i, 1939 (abrev. Scriban).