GRAIURILE CEHE DIN BANATUL DE SUD	265
CONSONANTISMUL
    Privit in ansamblu, sistemul consonantic al graiurilor cehe vorbite la Elena, Bigár, Girnic, Ravensca §i gumita nu diferá de sistemul consonantic al limbii cehe comune; la fel ca in ceha comuna, consonantismul graiurilor cercetate prezintá, de pildá, neutralizarea opozitiei fonologice de sonoritate (E. pluch\ B., R., G., ; pouch „plug" — 'z dvouma 'plouhama, B. I, „cu douá pluguri“, sel z plouhem vorat, G. III, „s-a dus sá are cu plugul“ ; zup, E. II, G. II, B. I, II, R. I, §. II „dinte" — 'ze zubu, E.II „din dinte“ ; chlif, §.I, II „grajd“ — / chlivje S. II „in grajd"), fenomene de asimilare a sonoritátii (E. V: vodafki „cununie“ ; podafki, G.II, „furcá de lemn pentru fin“, ’/ tomdle mñesice, S. II, ,,ín luna aceasta“).
    Dintre principalele trásáturi fonetice care caracterizeazá graiurile cehe bánátene sint de notat urmátoarele:
     1.	Conservarea unor urme ale vechiului l velar : in pozitie finalá §i inainte de consoaná lichida l prezintá un slab caracter velar: pf&tel (pl. gen., E. I) ,,a rudelor“, vzal (G. IV) ,,a luat“, púl (E. I) „jumátate“, umfel (B. IV) „a murit“, mel6te ! (G. I, II) „táceti !“, Pelnafuc (B. II, IV), nume de familie, zluna (G. II, IV) „specie de ciocánitoare“.
     2.	Cáderea lui l velar in cuvinte ca: zuna (B. IV) „specie de ciocánitoare“, postar (E. II; G. I, II) „pemá“.
    3.	Pierderea totalá sau partialá a caracterului fricativ al palatalei j inainte de i- (i la inceputul cuvíntului): iskra (E. II) „scinteie", 'dobri 'itro/do-brítro (E. II, III, IV) „buná dimineata", ifik (R. I) „lástun“, ídlo (E. II) „mineare“, 'docista 'inác 'mluvjeji (E. I) „vorbesc cu totul altfel“, rinda (E. VI) „aládatá“. Disparitia lui j a fost consemnatá, de asemenea, in cuvintul eSte (E. II, III; G. I, II; B. I, II; R. II, §. I) „incá, mai". Acela^i fenomen are loe $i in cazul cindy se aflá inainte de consoaná: sem (E., B., G., R., $.) „sint", gdi pudes? (E. II, IV) „cind vei merge?“, pucit ($. II) „a imprumuta".
    inainte de celelalte vocale, fricativa palatalá j apare totdeauna: jetel (E. VI) „trifoi", jalovice (E. VI) „vitea, junincá“, jorgan (R. III) „plapumá" (imprumut din rom.). La Sf. Elena Bigár am inregistrat jarmara (E. I,
II,	III; B. I, II) „dulap", iar la Ravensca $i gumita almara (R. I, II; §. I, II) cu acelasi sens.
    4.	Palatala ¡i urmatá de consoaná trece la fricativa palatalá j in cuvintul buclte: bujte ticho ! (G. IV) „lini^te !“.
    5.	Rotacizarea lui d precedat de o vocalá si urmat de o consoaná sonorá sau a lui d intervocalic. Acest tratament, care apare atít in dialectul ceh central1, cit si in cel sud-vestic2, este bine reprezentat in graiurile cehe din Banat: derek (S. I, II) „mof, unchia^“, üerelek ($. I, II), „diminutiv de la precedentul, svarba (E. II) „nuntá“ (sinonim cu mai des folositul veselka, E. I), borejt (R. IV) ,,ba bine cá nu !, slavá domnului !“, herbabi (E. II) „mátase“, herbabnej (E. II, III) „de mátase“, 'zaplatil 'arvokata (R. III) „a plátit
     1	Vezi J. Haller, op. cit., p. 56, 70.
      2	Vezi J. V o r á C, op. cit., p. 45; B. H a v r á n e k, op. cit., p. 141.