242
VIRGIL NESTORESCU
    6.	La finalâ absolutâ, dupa consoanà dura, vocala a în cele mai multe cazuri îçi pàstreazâ trâsâturile articulatorii proprii, chiar în a doua silabâ posttonicâ.
     Exemple: eûuMa, d'éÿKa, M'dca, cedxa, (M), 3ÔAbma, àydbH'xa, np'u.i'em'é.ia, ciu’uüôifa, e’éà’Mb/ia, na.i’éiAa (SIC), acmaüoi/a, adôÜMa, KÔnxa, ôaôdÜKa, y'üp.ia, d'iipxa, sâp'ui/a (G), Mânixa, MamÿAa, pbcdda «rom. râsad), napac'ÔHKa (S), 3axad'ÙAa, Myxa, m'ÔAKa, m'uA'oiiKa (P), ml'ÔAKa, pbiôa, ôp'u'fàôa, amp'eKàifa (Ch), nAâca, cbip.xta « rom. sîrma), eüpbCAa, Kapôea (Sv), d'ÙKbua, KyKÿiuKa, pyôà ia, xad'ÙAa, nac'ôiia, KapmoiuKa (C), ny3a, cbwa, ebipbd'ÙAa, Ma i'itija (BrP), Mp'dna, dyMbAa, ymbbn'Ka, nay i'uô'é ta (Mh), mùaü, muau ùi{a, naAae'ùna, nacÿda (J), ôôyea, c'épua, Aôôa, khôh'kü, ôdya, « te. bag çi tat. bay „viÇâ de vie"), jaôbiia, Kapomna (SIR), caoàKa, ceap'iUa, Aâda (< rom. ladâ), Kai'dcKa, ampdea (2M), Mapôia, idua « rom. dial, zatnâ), MÔpKea, naMbiAa (TgF, cad'âiia, d'epjicàea, p'eô'âma, c'adAÔijxa, Kyxypy3a, n'ue'écma (Soc), mpanAà'ûei/a, yamoe'ui/a, e'ud'ôpKa (R), np'cwcbtHa, « rom. prdjind, unitate agrarà de suprafa^à), cmap'ÜHKa, nâcua, npàin'uKa (L), KaA'ém, ôpàeuna, A'ayyiuxa, Kopuâm (B), iféÿxa, apMÙma, itav'âia, ôpüma, n'uexoma (Man), (ùomKa, CA'ùea, cedüôa, kaûko, nac'éuna (Br), i/bpKoea, dapôya, paô'ÙAa, ijbinA'àma (Cl),
     6.0.1.	Sînt mai rare cazurile cînd a final se rosteçte ca ?>: otcâp'uifb, caô'apÿifb (Ch), xyp'yifb, iiéi'unKb, McaH'ùifb (P), acmaüàyb, yu’iiiib (TgF), iâMb, xdmb, 3'ôpm> (R), Kp'ÔK8br CK'ùpdb (Br), n'dmu'mib, ead'ùi/b, naùad'âijb (Cl), cbinbi/b, MÔA'yifb, npoc'mib (SIC), etc.
    6.0.2.	în finalâ absolutâ, vocala a dupâ consoanà moale nu suferâ în général modificâri1. Fenomenul este caracteristic tuturor graiurilor cercetate.
      Exemple: eacKp' ec' ¿h' ùa, cnyMcdic'a, do a'a, ôp'uxA'ueaùa (SIC), nadyamôe'uMc'a, npc:.\t'a,. pÔ3beaüa, xpdcnaùa (M), n'àcrnaita, càMaùa, M'éA'Kaùa, KyMiidn uita (S),m'un'ép'un’a, nacnyMàA'uc'a, u'dcmbiia (G), KacmpÿA’a, UMcan'iiAc'a, m'ânAbùa (P), KapM'ûa'uc'a, n ide'uiicKaùa, yp'eô'omHaùa, e'ucH'endûa (Gh), maKdùa, pa3auiAdc'a, Mâp'a („mare" subst.), Ka3'omùa, n iôxbüa, nam'itpa.tc'a (Sv), A'edbeâùa, c'ueodii'a. paxed'ÔHaüa, naHauiA'üc'a (C), 3'uA'oHbüa, nAàm'Ua, napde'u i'uc'a, 3an'u-MÙA'uc'a (BiV), xaM3'ùùa, nbcmaeâA'uc'a, H'uui'àcHbùa, KyndAbc'a (Mh), c'ep'édH'aiia, d'uiuô/iaùa, yap'du'aùa (J), e'un'épn'a, n'ep'édu'a, H'eMâüa (Man), MapKÔe'a, Kymbu'a, cmpeedAc'a, ayioô.i'a („hulubà,, parte a câru^ei), npunÛA'enaiia (B), Kpâ ibc'a, ôpâebùa, Mcdpxaùa, naeadn'émiïia (TgF), MÿAu'uAc'a, ycn'éH'uùa, caôpdA'uc'a (L) ui'o ïKbüa, u'iuicoAbi/a, Mop'a (< rom. dial, moare „zeamâ. de v rzà")' 30'upàn'uùa (R), sâtin'aiia, Hac’eA'éHuüa, nae'eu ôiibüa, p'aïubiAc'a, h'uà'éA'a (Soc.), ni/iaita, M'éA'eHaüa, 3a.\Cémenaïia, A'ucbedüa, à'auiôeaïta (Cl), H'ùp'mum’a (< rom. miriçte), dyn'a (< rom. prunâ), m'ônAaüa (Br) etc.
    6.0.3.	în majoritatea graiurilor se întîlneste a final dupâ consoane moi, ca desinentâ verbalâ la prezentul indicativului, ceea ce constituie un caz aparté fatâ de cele analizate mai sus :
     3Hàum'a, ôyà'um'a, eb/pacm'ùm'a, naii’uc’üm’a (SIC), n'ep'eeaj'ùm'a, xad'ùm'a yaeap'dm'a (M), xâà'um'a (S), n'apbcbinàùm'a (C), np'ud'om'a, (Mh) aÔMcdp'um'a, caù'ûm'a, naK iad'i/m'a, (TgF), ameap'ùm'a (Cl) etc.
    6.0.4.	Reducerea lui a final dupâ consoanà moale este un fenomen mai rar, avînd loo, dupâ cum aratâ materialul nostru, la formele verbale.
     Exemple: cad'ÙMc'e, pad'ÙAc’e, Mcaii'ùic'e, Had'aedûeMc'e (G), man'ÜAc’e, 6’up’oMc'e (P), 3KbHÛAc'e (Sv), 6'ap'ÔMc'e, tiaà'éAc'e, HapyiuâAc'e (Man), aapam'ÛAc'e, Mcen'ÛAc'e ((TgF), CM'eü-OMc'e (Soc), CAyxcbLic'e (Br) etc.
     1 Pästrarea lui a la finalâ absolutâ dupâ consoanà moale este înregistratâ çi de E. Vrabie în studiul säu asupra graiului din Climäu^i, citât anterior, p. 121, fiind numitä „iakanie posttonicâ".