378
LUCIA DJAMO-DIACONITA
sint scrise cu cernealà rofie. Tóate filele sint desprinse de scoarta de piele marón. Cotorul scoartei are in interior o fila de pergament scrisà in caractere chirilice. Pe copertele interioare sint lipite douà foi de hirtie cu diverse insem-nári. Astfel, pe partea interioará a copertei din fata (pe hirtia lipitá) este o insemnare partial in slavonà, partial in romànà aipt Xn o Xoljjít „daca cineva va voi“, iar mai jos : aAfK-k noi cítUa... H3koaeiihé wTna... h c k noeirteUitHH* en... „cu voia tatalui... fi cu ajutorul fi(ului)“ ...-viapTophc:i<n iioh i o\ oy^AiTSAe nOí'.cTpf...	hcma „^tefan a iscalit“.
    Pe partea interioará a copertei de la sfirsitul manuscrisului, sus, este o insemnare ilizibilá iar la mijloc : Iw M^Oii Bd):HSK(í;;H aiki koíkoaa kojkTio
AIHAOCTHiO r«CnOA*>pl» 3f<MA I iUoAAiKIKO.O A<*AH CéI AHCIh Húlílh Cl.vtoy MAOKtKOy M Híllí fiaCH... H a*1 K*A*t AIm;E:1 H C I.Ví J C )<H AHCTO II H-!UIHA\ Kk3H.HaTH níroKi npdKH KWittiTH „lo Mirón Barnovschi... noi voievod din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, am dat aceastà carte a noastrà, acestui om pe nume Vasi... fi sà fie tare fi puternic cu aceastà carte a noastrà sà-fi ia dreptele lui bucàti".
    In manuscris se mai gàsesc urmàtoarele ìnsemnàri : pe fila V- o invocale in limba greacà, cu litere chirilice : anwc o 0tivc ar wc „sfìntul Dumnezeu sfintul“ ; in josul f. 9V—10r : eìUjkhik /H;k>kh hwe h£ haì „fericit bàrba-tul care nu se duse“ fi f. 14r : He oye tv XpHe-roc nnna „Isus Hristos ìnvinge".
    B.P. Hasdeu s-a ocupat in mod special de douà lucràri din miscelaneu, fi anume: de Razumnic (Inteleptul) fi de Legenda lui Avraam, reliefìnd importanza acestora pentru literatura slavo-romàna fi fàcind interesante refe-riri fi la alte literaturi slave. Alte douà lucràri cuprinse in miscelaneul nr. 740, fi anume: Gaoko iv KtTjfoAi ílAí^aiiAP^ k¿ko o\kh Iwra nap-fe h GTwha i:,ap-k a-HAtoptHCKa h kT lyap-k XanaaNCKkiV „Cuvint despre bàtrinul Alexandru cum a ucis pe impàratul log fi pe imparatili amorenilor fi pe cei doi-sprezece impàrati hananeeni" (f. 114v — 123r) si Gaoko w lyap-b <1>ch1v h w KpaTÌH ero KaKo noroysH H)f {ahn.i KpMu.HapHiia 02w$dna k k ìahii^. 110141 „Cu-vint despre impàratul Foca fi despre fratii sài cum i-a omorit crìfmàrita Theofana ìntr-o noapte" (f. 123r—128r) au retinut fi retin atentia cercetà-torilor1.
    Consideràm cà merità atentie si textul de farmacoterapie populará (botanica medicala cum spune B.P. Hasdeu)2, ca fiind cel mai vechi3 dintre textele cunoscute la noi din domeniul folclorului medicai, capitol interesant
     1	Vezi, de pildä, P. A. S î r c u. EuiaiiminicKa.H noeecmb oà 00 Me hum uMnepamopa 0oku e cmapoM db. uapcKOM nepecxaie. St. — Pb., 1883; André M a z o n, Le dit d'Alexandre le Vieil, «Revue des Études Slaves», XX, (1942), p. 13—40; Emil Turdeanu, La littérature bulgare du XlV-e siècle et sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947; Emil Turdeanu, La légende slave de Nicéphore II Phocas et de Theophano, son epouse, în «Diskussionbeitrage zum XI Internationalen Byzantinistenkongres München 1958» München, 1961 etc.
     2	Op. cit, p. 182; Ia^imirski, op. cit., p. 8+3, il denumeste mpasHUK precum apare denumit si în manuscrisul nr. 292 (Inventar al manuscriselor Arhivelor Statului din Bucure^ti),
sub cotä.
     3	B. P. Hasdeu, op. cit., p. 184, precizeazä cä aparÇine primei jumâtà^i a sec. al XVI-lea.