530
CRITICA si BIBLIOGRAFIE
(p.312), cyòcmaiiiiuajibHbiù (p. 312), a elementelor cu sferà de circuiate diferità in limbi (elemente din limba vorbità sau din limba populará çi elemente din stilul savant) : oôcKypaHm->limami,, Mtôepa.ibmmamb, ejynitcmuKa (p. 182), luaeucmuKa, epyHÒuemuKa (p. 187, 266, 485).
      Pot fi de asemenea, reunite teme cu sens concret si afixe eu sens abstract : xa. mmnocrtìb xydo.ìbHocmb (p. 182), dpmmocmb (p. 188) ; apar compuse, care pot circula çi în stiluï savant, formate din expresii populare : .uopüovitmue, eHoeuwôame.ibiibiü, neHKOCHUMame.ib (p. 188).
      Pàrerea noastrà este cà una din cauzele acestor fenomene o constituie sfàrîmarea, în aceastà. perioadà, a „barierelor" existente între diversele ramificaci ale limbii comune1, care a permis o datà eu vehicularea materialului lexical dintr-o ramificale a limbii în alta çi propagarea. unor elemente derivative.
      Renunfînd la principiul istorismului care a stat la baza expunerii tematice din capitoluï precedent, autorul procedeazà la clasificarea materialului dupà criterii derivative, gramati-cale (sufixe, pàrfi de vorbire, iar cîteva pagini sînt destinate prezentârii compuselor). Este ade-vàrat cà aceastà distribuire a materialului, mai comodà, cum indicà însusi autorul (p. 188), permite relevarea caracterului activ în procesul derivàrii a anumitor elemente. Este cazul sufi-xelor -oemb, (p. 188—208), -eitue (p.209—218), -U3M, -ucm (p. 247—264). Se aratà cà su-fixul -oemb ocupà un loc important în sistemul derivàrii limbii ruse, fiind cel mai productiv sufix în perioada analizatà (cca. 1000 de cuvinte).
      Refin atenfia constatàrile legate de evoluta acestui sufix, de la aparifia sa în limbà (p. 188), evolufie care marcheazà o linie ascendentà. Autorul explicâ larga circulate a acestui sufix çi productivitatea sa înaltà, în perioada studiatà, prin faptul cà substantívele în — ocnib se for-meazà în primul rînd de la adjective calitative çi exprimà caracterul abstract al calitàfii sau însusirii ; ele se folosesc mai mult în stilul „cult", stil care cunoaçte o dezvoltare impetuoasà. în aceastà epoeà (p. 189).
      Sîntem de acord eu autorul cà afirmafia lui S. P. Obnorski, potrivit càreia în limba rusâ-cu ajutorul lui -oemb pot fi formate substantive de la orice adjectiv, este o exagerare (p. 190). Am adàoga, la rîndul nostru, cà productivitatea deosebità a sufixului -oemb poate fi explicatà çi prin lipsa concurenfei cu alte sufixe.
      In cap. III, dupà ce se aratà care sînt cauzele lingvistice çi extralingvistice aie schimbàri-lor (p. 325—330), tendinfele çi legitàfile proceselor semantice din perioada respectivà (p. 328—330), tipurile de evolufie semanticà a cuvîntului (p. 330—333), se trece la prezentarea detaliatâ. a acestor schimbàri în diferite grupe lexicale.
      Studiul fiecàrui cuvînt prezintà o foarte mare cantitate de informaci, ceea ce face dira acest capitol un precios inventar 2, un excelent instrument de lucru pentru cei ce se ocupà de lexicul limbii ruse, de istoria limbii ruse, în generai. Meritorie într-un studiu de asemenea proporci apare çi stricta delimitare a faptelor individuale, creafii pasagere, de cele care constituie norma într-o epoeà datà.
      In Concluzii, sintetizîndu-se rezultatele întregii cercetàri, se precizeazà cà, în istoria imbii ruse literare, se poate vorbi de o nouà perioadà al càrei început este marcat de anii 30—40 ai secolului al XIX-lea (p. 542).
      în continuare, fàrà sà ne propunem observafii de detaliu 3, aducem în discute doar cîteva: problème privind concepfia întregii lucràri.
      Fafà de intenfia formulatà în capitoluï introductiv (p. 10), de a stabili relafiile sistematice în cadrul vocabularului perioadei studiate, autorul procedeazà, cînd trece la tratarea pro-
      1	A. Zemskaia, in articolili 06 ocnoenbix npoifeceax caohooopasoeamin npuAaeamenbHbix « pyccKOM* AumepamypnoM »3biKe XIX e, in *Bonpocbi fl3biK03HaHHji», nr. 2 din 1962, vorbe§te despre o influenza a lexicului care-se gSséá la periferia limbii comune asupra limbii literare, iar V. D. L e v i n (op. cit.) aratà cà in aceastà perioadà se-manifestà o puternicà tendinjà de depàfire a rupturii dintre limba literarà-savantà si limba vorbità, 0 luptà pentrti-apropierea §i chiar contopirea lor in sistemul limbii literare.
      2	Sub aceàt aspect lucrarea apare cu atit mai valoro as à cu cit pinà in prezent nu-existà un dic^ionar istorie al limbii ruse pentru perioada studiatà.
     '3 o analizà minu^ioasà cù multe observafii de amànunt vezi in recenzia lui G. Hüttl-Worth, publicatà in «Bonpocbi H3biK03Ha huh*, nr. 3 din 1966, p. 105 — 111.