INFLUENTA I.INIBII ROMANE ASUPRA LIMBI1 UCRAINENE
161
481). Etimol. : < rom. dial. mamaliga < màmàllgà, de origine necunoscutä (Miklosich, Fremdwörter, 36, EWSl., 182, Kaluzniacki, 17, Sàineanu, Istoria, 215, Candrea, 403, Scheludko, 138, Sarovol's'kyj, 62, Crdnjala, 442, Petrovici, Note sl.-rom. I, 26, s.u., Note etimol. II, 358, Vasmer, REW, I, 93, Rosetti,
V,	121).
    màlica termen pästoresc : „lapte“—in graiurile hutule (Hrincenko, 404). Etimol.: < rom. mànà „esenta, tot ce e mai bun in lapte, in rodul bucatelor etc., despre care poporul crede cà se poate rapi prin farmece si vräji sau de cätre strigoaice" (Candrea, Dict. Ib. rom., 742, sensul 6°), „belfug de lapte la vite, frupt“ (DLR, VI, fase. 1, 76, sensul 5°) < v. si. M4Hd fi gr. /uàvva. Aceeasi credintà, despre luarea manei, este semnalatà de Volcdymir Suxevyc si la hutuli : Jak by vivei na sukrovysci popasly, zaraz by jim un'aio mannu, ■vony utratyly by moloko „Dacä oile ar paste pe locul unde s-a fàcut un omor, indatà li s-ar lua mana, ar pierde laptele“1.
     màrfa 1° „marfa negustorului de märuntisuri“ ; 2D „lemnul care urmeazä sä coboare cu pluta pe riu“ — in graiurile hutule (2elechowski, 428, Hrincenko, 407). Etimol. : < rom. mdrfà < magh. marha (Kaluzniacki, 407, Candrea,
408,	Scheludko, 138, Sarovol's'kyj, 60).
    matusa „mätufä“—in graiurile de vest (Zelechowski, 430). Etimol.:
<	rom. dial. matusa < matura < lat. amita (Candrea, 408, Candrea—Densu-sianu, 162, nr. 1075, DLR, VI, fase. 5, p. 331).
     melàj, vezi malaj.
     menzér'a „oaie mulgätoare“ — in graiurile carpatice fi de stepä, in fostele judete Herson si Odesa (Hrincenko, 416, Drozdovs'kyj, 154, Zavorotna, Oso-blyvosti, 14). Etimol. : < rom. minzàre ,,id.‘‘ (Scheludko, 138, Cranjalà, 438, Rosetti, II, 116 fi V, 120), cf. alb. mèzare „viticä“. Ucrainenii vor fiimprumu-tat rom. dial. pi. mànzar*, de la care apoi au refäcut un nominativ sg. propriu
—	menzér'a. Se pare cä in romànà termenul e autohton, dacic (Giuglea — Ivdnescu, 105 f.u.).
     menzyr' (accent?) „un fei de brinzà de oi‘‘ (Hrincenko, 416). Etimol. :
<	rom. dial. mànzàri (pi.), lit. minzäri „oi mulgätoare". Var. : menzyr. Cf. fi menzér'a.
    merénd'a 1° „hranä gätitä" ; 2° „mincarea pästorului“ — in graiurile carpatice (Hrincenko, 418). Etimol. :< v. rom. ^merenda „merinde“ < lat. merenda (Miklosich, EWSl., 191, Kaluzniacki, 17, Sàineanu, Istoria, 273, Scheludko, 139, Cränjald, 444, Rosetti, V. 121), vezi § 3, pct. a. Var. : merénd'a (Sobolevskij, s.v.) < rom. merinde. Räspindire largä, in graiurile lemkoviene din Cehoslovacia fi Polonia, precum fi in Galitia (Stieber, Atlas lemk., VII,
h,	402, p.c. 3—8,13—16, 18,20,24 f.a. ; Malecki—Nitsch, h. 161, p.c. 3, 5, 7, 11, 16, 17, 25, 26, 38, 40). Derivate: merenddr'ka „un anumit vas folosit de oieri la stinä" ; merendarscyna „?" — termen social-economic din domeniul pästoritului — in graiurile transcarpatice (Dzendzelivs'kyj, Vivcars'ka leksyka, 110—111).
       1	Vezi HayKOBe TOBapncTBO ¡m. UleBHemca y JImobì, Mamepunmi do yKpamcbKo-pycbKo emHojioaii. IV (1901), ryify.ibitfUHa, de V. Suxevyc, partea a II-a, p. 210.
  11	— 1003