CRITICA fi BIBLIOGRAFIE
507
     MenZionàm cà numàrul manuscriselor de redac{ie rusà din perioada de care ne ocupàm este foarte mie. Numàrul lor create insà in secolul XVIII-XIX.
     Dacà punem datele de mai sus intr-un tabel, situala ràspindirii in Bulgaria a manuscriselor slave de diferite redac^ii ale slavonei in perioada de la sfinitili sec. al XlV-lea pini la ìnceputul sec. al XVII-lea se prezintà astfel:
 Total mss.
 Total mss. de la sf. sec. al XIV- ìncep. sec. al XVII-lea
 Rodacela
 sirbä
 RedacÇia
 sirbo-
 medio-
 bulg.
 Redac^ia
 medio-
 bulg.
 Redacfia
 ruso-me-
 dio-bulg.
 Redac^ia
 ucraineanà
vol. 1.  451   243   178   15     43      7 
vol. II. 378   128   100   7      20      1 
vol. Ill . 308 126    96   8      19      3 
Total    1137  497   374   30     82     11 
                   404 = 81,28% 93 = 17,71% 
      Dupà cum se vede, din aproape 500 de manuscrise datind de la sfirijitul sec. XIV — ince-putul sec. XVII, 4/5 sau 81/28% sint de redactia sirbà si numai 1/5—17,71% de redac^ie medio-bulgara.
      Dupà statistica fàcutà, concluzia nu poate sà fie alta decit cà dupà càderea Bulgariei sub jugul otoman, dupà desfiin^area scolli càrturàrt'sti de la Tirnovo condusà de Patriarhul Eftimie, unde se folosea redactia medio-bulgarà, In Bulgaria de ràsàrit n-a ràmas nici un centru càr-turàresc care sà continue activitatea mai departe in redactia medio-bulgarà. Presupunerile cu privire la existen^a unui astfel de centru fàcute de D. Petcanova-Toteva1 nu au fost incà dovedite. Un centru care urmeazà principiile §colii de la Tirnovo este Vidinul, dar pentru foarte pugili timp, deoarece trei ani dupà càderea Tàrnovei sub turci (1393) cade iji cetatea Vidinului (1396). In schimb, in sec. XIV—XVII un avint in dezvoltarea lor inregistreazà centrele càr-turàre^ti din apus: mànàstirea Zograful de la Muntele Athos ?i mànàstirea Rila. Atacatà si dis-trusà la inceputul sec. al XV-lea de càtre turci ultima este restaurata, pu^in mai tirziui de cei trei frati Ioasaf, David §i Teofan, devenind din nou in sec. al XV-lea un centru cultural activ, ale càrui rela^ii cu vechea noastrà cultura au fost intense 2
      In sec. al XV-lea $i al XVI-lea, centre culturale cu scoli càrturàre^ti gàsim in ora?ul Sofia. Cratovo si la mànàstirea Lesnovo in apropiere de Cratovo3. Inseamnà cà in timpul jugului tur-cesc centrele càrturàresti bulgare sint situate exclusiv in partea de apus a Bulgariei, unde conditile social-politice sint mai favorabile dezvoltàrii unei vie^i culturale. Statuì sirb cade abia pe la mijlocul sec. al XV-lea, iar lupta poporului sirb impotriva cotropitorului otoman {inea treazà ^i constiin^a bulgarilor. Cultura sirbà, la rindul ei, a beneficiai de incà ?ase decenii de ràgaz, fa^à de cultura bulgarà, marcate printr-o infiorire deosebità. Aceste imprejuràri sint hotà-ritoare pentru stabilirea redactiei sìrbe ca redac^ie oficialà a literaturii bulgare medievale. Ne permitem sà mentioliani aici si ipoteza formulata nu demult de Ioan Iufu, dupà care unul din principalii factori ai fenomenului amintit a fost Muntele Athos, unde preponderentà era redactia sirbà, $i de unde au fost aduse prototipurile copiate si in Bulgaria de-a lungul secolelor domina ^iei turceijti 4.
1	Vezi Cpeduuuta Ha cmapoób.ieapcKania khumchuhu, in Bbnpocu uà i mapoftb.uapi 'Kama Aumepamypa, Sofia, 1966.
2	K. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV-e siècle et sa diffusion dans les pays roumains, Paris, 1947.
     3	Vezi D. Petcanova-Toteva, art. cit.,
       4	Vezi I. I u f u, Prototipurile literaturii slavo-romine din sec. al XV-lea, in revista «Mitropolia olteniii* an. XVI, nr. 7 — 8, iulie-august, Craiova, 1963; Zlatca Iuffu, Manuscrisele slave din Biblioteca si Mugeul màndstirii Dra-Romirna, în « Romanoslavica * XIII. 1967, p. 1H9 —201.