CRITICA }¡ BIBLIOGRAFIE
5()3
      In lucrarea de fafá cuvintele sint afezate in articole fi cuiburi, respectindu-se in general principiul „per genus proximum et differenteam specificam", dupá care intr-unul fi acelafi cuib figureazá cuvintul-titlu fi tóate sintagmele care se aflá fat¡& de acesta ín raportul gen-spe-cie. Sintagma care, defi confine formal cuvlntul-titlu, totufi nu intrá in rela^ii de gen-specie cu acesta, figureazá in afara cuibului, in articol separat, in ordine strict alfabeticá. Spre ilustra-rea celor de mai sus dám urmátorul exemplu: cuvintul-titlu onpeóeAumeAbiibiü formeazá Impreuná cu citeva sintagme un cuib. Aceste sintagme sint: onpedeAumeAbHoe donOAHenue, onpedeAumeAbHdH KOncmpyKtfUH, onpedeAumeAbHoe CAoeocovemaHue, onpedeAumeAbHoe CAOMcnoe CAoeo.
      In schimb, sintagma onpeóeAumeAbiibiti noóeud, care nu intrá ín relaja gen-specie cu cuvlntul-titlu fi cu sintagmele din cuibul acestuia, figureazá dupá cuib, In ordine alfabeticá fireascá sub formá de cuvint-titlu.
      Prezentám in continuare structura unui articol care eviden^iazá procedeele folosite de autoare ín explicarea termenilor.
      Dupá cuvintul-titlu se dá in parantezá dubletul (acolo unde existá). Subliniem cá autoa-rea face, in mod just, o deosebire netá íntre dubletele semantice fi variantele fonetice sau mor-fologice. De exemplu, pentru cuvintul-titlu aÓAaym se dau in parantezá douá dublete semantice: anocfioHUH, decpAencun. Varianta foneticá a termenului amintit, aÓAnym, este datá ca termen separat cu alt corp de literá fi cu indicaría: cm. „vezi“ aó.iaym Din cele douá variante fonetice cu majuscule este scrisá cea mai des folositá, aÓAaym, unde se dau, de altfel,
31	dubletele semantice.
      Cuvintul-titlu aAAOMopg5 este ortografiat cu minuscule fi in dreptul luí figureazá indicaría cm. „vezi“ a.iAOMopcpa. In acest caz íntilnim variante morfologice, dintre care cea mai uzualá este aAA0M0p<f>a tipáritá cu majuscule (in dreptul ei se dá in parantezá dubletul semantic Mopcfia).
     Dupá cuvintul-titlu fi eventual dupá dubletul dat ín parantezá urmeazá intotdeauna traducerea in limba englezá, de cele mai multe orí fi in limbile francezá, germaná, spaniolá. Traducerile sint adecvate, vádind competen^a, profunda cu noastere a terminologiei de spe-cialitate din limbile respective. Este un mare merit al acestui dic^ionar faptul cá, in afará de explica^ii, oferá fi posibilitatea de a fi folosit pentru traducere.
      Dupá traducen urmeazá explicarea termenilor. In legáturá cu acest lucru subliniem douá aspecte care ni se par deosebit de interesante. In primul rind, termenii sint explicafi conform conceptiei ftiin^ifice despre metalimbá; in al doilea rind, atrage atenea faptul cá in aceste expli-catii sint folositi termeni care, la rindul lor, ifi gásesc explicaba in corpul dic^ionarului in cali-tate de cuvinte-titlu. Aceasta contribuie la o anumitá stabilitate a sistemului terminologic, iji, evident, ufureazá consultarea lucrárii.
      Urmeazá apoi termenii-sintagme, in a cáror traducere fi explicare se folosesc aceleafi pro cedee ca fi pentru cuvintele-titlu. Atit pentru cuvintul-titlu, cit fi pentru termenii-sintagme din cadrul articolului se dau exemple ilustrative din limbile rusá, englezá, germaná, greacá, latina, sanscritá etc. Aceste ilustra^ii, bine álese, sérvese la elucidarea sensului termenilor.
      In únele cazuri, dupá explicarea termenilor, se dau antonimele acestora sau cuvintele care sint intr-o anumitá cordaje cu ei. De exemplu, pentru termenul deycocmaenoe ripeó.toMceuue „propozi^ie bimembrá" prin indicaba abreviatá npomueon. (de la npomueonoAOMCHoe „opus", „antonim") se dá termenul oónococmaenoe npeÓAOMcenue „propozi^ie monomembrá".
      Socotim pozitiv faptul cá termenii individuali sau ¡nvechiti sint marca ji printr-o stelufá pusá la umárul sting al cuvintului-titlu (procedeu folosit fi in alte lucrári de acest fel1).
      Termenul se explicá in dictionar o singurá datá. Dacá este vorba de un termen-sintagmá, acesta apare in dic^ionar de atitea orí, cite elemente terminologice intrá ín componenda lui. De nientionat cá in acest caz explicaba figureazá o singurá datá, iar in celelalte cazuri se fac trimiteri la articolul unde existá explicaría (ín legáturá cu sistemul trimiterilor vom reveni mai jos cu únele observatii).
      Prezentám un articol din dic(ionar:
 1 Vezi. de ex. J. M a r o u 1. e ? 11, "P- cit.-. Rusko-feskj bUnnik lingvisticki terminologie, citat mal sus.