54
STANISLAW GOGOLEWSKI
In aceastà localitate, alàturi de circa 350 de polonezi, locuiesc vreo 900 de romàni $i cam 250 de ucraineni. ín mod firesc, polonezii de la Cacica, tràind !ntr-un contact strins cu romànii si ucrainenii de acolo, sint determinati de conditiile sociale sa vorbeascà curent, in afarà de limba polonà, si limbile romàna $i ucraineanà. Avem deci de a face cu fenomenul de trilingvism.
    Dintre cele trei limbi vorbite la Cacica, aceea care se bucurà de cel mai mare prestigiu social este, desigur, limba romànà, ca limbà de stat $i ca limbà materna a celui mai números grup de locuitori ai satului respectiv $i a locui-torilor majoritàtii satelor invecinate. Polonezii §i ucrainenii din Cacica cunosc limba romànà in virtutea unei necesitàti sociale, in timp ce pentru romànii de acolo ìnsu^irea limbilor polonà sau ucraineanà nu decurge dintr-o asemenea necesítate. Limbile polonà $i ucraineanà, pe pian social, se aflà in raport de egalitate. Populadle polonà $i ucraineanà sint unite prin legàturi de familie in proportie de peste 40%. Familiile in care tatàl este polonez $i mama ucraineanà, sau invers, reprezintà cazuri foarte obisnuite.
     Starea de lucruri in care raporturile familiale cele mai strinse leagà douà comunitàri nazionale nu putea sà nu aibà ca rezultat bilingvismul polono-ucrainean. Astfel, polonezii $i multi ucraineni de la Cacica cunosc limba romànà dintr-o necesítate socialà, iar in afara limbii materne si a limbii romàne mai cunosc $i o a doua limbà slavà. Evident cà in complicata situatie etnicà pe care o intilnim in multe familii poloneze si ucrainene, problema identifi-càrii limbii materne nu este totdeauna posibilà. De aceea, este mai bine sà ìntrebuintàm aici termenii folositi de U. Weinreich : Limba primará (primary language) $i limba secundara (secondary language), unde primara nu coincide totdeauna cu materna (native) *.
    In afarà de cele trei comunitàti lingvistice menzionate mai sus, pina la cel de al doilea ràzboi mondial au locuit la Cacica si citeva zeci de germani, in special meseria$i. In Bucovina, pìnà la primul ràzboi mondial, limba ger-manà era limba oficialà. De aceea, un numàr mare de polonezi — apartinind in special generatici virstnice — cunoa^te relativ bine si limba germanà. Am avea de a face, in asemenea cazuri, cu fenomenul de cvadrilingvism.
    Contactul permanent $i foarte strins intre populatii de diferite limbi si poliglote, in acela.^i timp, are ca rezultat faptul cà tràsàturile polilingvismului apar la polonezii de la Cacica incà din copilàrie. De aceea este greu sà vorbim ■de a$a numitul „accent stràni” in cazul limbii secundare, iar abaterile de la nórmele limbii primare, ca $i de la cele ale limbilor secundare, i§i gàsesc loc in cadrul interferentei lingvistice. L. Scerba, in urma consideratiilor asupra bilingvismului luzacienilor, datorat contactului permanent si foarte strins al acestora cu limba germanà, ajunge la concluzia cà : „... douà limbi care coexistà in acest fel formeazà, de fapt, o singurà limbà, care poate fi numità limbà mixtà cu doi termeni (langue mixte à deux termes)“ -. Aceasta poate fi aplicatà cu succes la polilingvismul polonezilor din Cacica, cu mentiunea cà aici am avea un gen de limbà mixtà cu trei termeni.
      1 Op. cit., p. 15.
      1 Sur la notion de mélange de langues în «fldxïTHHeCKHft côodhhk *, IV, 1925, Leningrad, 1926, p. 1—19.