TRILINGVISMUL POLONEZ1LOR DIN CACICA — JUDEfUL SUCEAVA
71
graiurile daco-romàne, se pare cà nu mai existà pàreri divergente ìntre fonologi fi dialectologi. Toti recunosc direct sau indirect existenta acestei corela-tii. Cît privefte ìnsà situatia din limba literarà, pàrerile diferà“ 1. Existenta corelatiei de timbra ìn graiurile moldovenefti este afirmatâ fi de R. Jakobson : „Numai grupa românà, insula extrema de râsârit a lumii romane, cunoafte corelatia de timbra a consoanelor“. Si mai departe : „Corelatia de timbru, specifica graiurilor moldovenefti..., nu este cunoscutà limbii romàne literare"2
    3.3.1.	Inventami fonemelor consonantice ale interdialectului cercetat este un compromis ìntre sistemul graiului locai fi cel al limbii literare. Seriei consoanelor labiale dure i se opune seria labialelor palatalizate p, b’, /’, 0, m. Din fenomenul moldovenesc al transformàrii labialelor palatalizate in con-soane cu alt loe de articulare am notât relativ putine exemple : Iciwâ (rom. lit. piuâ), kopkilâ, stroptest'i ‘stropefti’, piciSk ‘pifc’, cipaii ‘pipâie’, gisazâ ‘viseazà’, serb’intalâ ‘fierbintealà’, Dupa m am notât uneori aparitia lui n epentetic : amnitalâ ‘ametealà’, mhifi ‘mire’, mnew ‘meu’, mnefi ‘miere’, mnelut ‘mielut’.
    3.3.2.	Consoanele /s, z, t, 4. s, z/ sînt, în general, dure, fârâ corespon-dente palatalizate, iar palatalizatele s, z apar ca variante facultative aie consoanelor £, g : faêi // faci, merzi // mergi. Consoanele /c, g/, palatale din punct de vedere fonetic, nu au corespondente dure, deci sînt neutre în ceea ce pri-vefte timbrai, la fel ca fi /h/ care nu are corespondent palatal.
     3.3.3.	Consoanele dure /t, d,k, g, l,r, n/ au ca perechi palatalizate /t', d', k’, g, 1', r, n’/.
    3.3.4.	La polonezii trilingvi de la Cacica apare un fenomen fonologie pe care nu 1-am notât la românii din localitate : în pozitie finalâ, o consoanâ sonora se asurzefte, daeà cuvîntul urmàtor nu începe cu o consoanâ explozivâ sau fricativâ sonorâ. De exemplu : t'i rok nu sta mult ‘te rog nu sta mult’ ; kînt o vazut-o ‘cînd a vâzut-o’ ; hulup o zburat ‘porumbelul a zburat’. Çi acesta este un caz de subdiferentiere a fonemelor.
    3.4.	în timp ce în cazul sistemului secundar ucrainean, polonezii de la Cacica întîlnesc categorii gramaticale identice cu cele din sistemul primar, în cazul limbii romàne ei au de a face cu o structurâ gramaticalâ total diferitâ.
    Spre deosebire de cele douà sisteme slave cu o flexiune nominala foarte bogatâ, sistemul limbii romane are o declinare cu mult mai redusâ. Aici, ca fi în alte limbi romanice, cel mai bogat este sistemul declinârii pronumelui personal, care în limba romàna se caracterizeazâ în plus prin folosirea specifica a formelor neaccentuate aie pronumelui. Ele, în unele cazuri, répéta comple-mentul direct sau indirect. în sistemul románese apare de asemenea categoria articolului hotârît fi nehotârît, strâinâ ambelor sisteme slave. în domeniul conjugârii, sistemul románese are, spre deosebire de cele douà sisteme slave, categoria modului conjunctiv. Nu cunoafte categoria aspectului specificà limbilor, slave, dar are, în schimb, douà forme diferite de trecut — imperfectul fi perfectul compus.
     1	T. Teaha, Graiul din Valea Crisului Negru, Bucure?ti, 1961, p. 79.
     2	R. Jakobson, K xapaKmepucmuKe espaïuücKoio niblKoeo:o coiojü. în Selected Writ-•ings, I, S. Gravenhage-Mouton, 1962, p. 169 $. u.